Capcane pentru ONG-uri: fondurile structurale şi legea economiei sociale Legea economiei sociale nu va rezolva problemele sectorului neguvernamental românesc iar fondurile structurale împiedică dezvoltarea organizaţiilor – a declarat Ionuţ Sibian, directorul executiv al Fundaţiei pentru Dezvoltarea Societăţii Civile, într-un interviu acordat AlTreileaSector.ro. Liviu Florea, redactor-şef AlTreileaSector.ro Autorităţile au anunţat recent, prin vocea lui Codrin Scutaru (secretar de stat în Ministerul Muncii, Familiei şi Protecţiei Sociale), că legea economiei sociale va căpăta o formă finală anul viitor. Totuşi, nu se ştie cu exactitate când va intra în vigoare actul normativ. FDSC este organizaţia neguvernamentală care a făcut cele mai mari presiuni ca autorităţile să lanseze în dezbatere publică proiectul legii economiei sociale. Iniţial, aleşii politici doreau să adopte legea economiei sociale fără să consulte societatea civilă. “Susţinem această lege (a economiei sociale-n.red.) , în varianta propusă de noi, dar nu avem nevoie de ea. Nicio lege a economiei sociale nu poate rezolva problemele cu care se confruntă organizaţiile neguvernamentale”, afirmă Sibian, care adaugă că legislaţia actuală permite oricui doreşte să acţioneze ca “entitate a economiei sociale”. La sfârşitul lui 2011 a fost pusă în discuţie legea economie sociale prima oară. FDSC a iniţiat un proces de consultare a organizaţiilor active în domeniu, a centralizat propunerile de modificare a proiectului de lege şi le-a transmis la Ministerul Muncii. Pe parcursul anilor 2012 şi 2013 au avut loc mai multe dezbateri pe marginea proiectului legii economiei sociale, la care au participat reprezentanţii autorităţilor şi ai societăţii civile. Provocările societăţii civile Discutând despre problemele societăţii civile, Sibian a declarat că “una dintre cele mai importante probleme ale societăţii civile este lipsa de susţinere a demersurilor organizaţiilor neguvernamentale de către comunitate. Totodată, un parteneriat cu mediul de business este prioritar pentru sectorul neguvernamental. Astfel, organizaţiile ar putea să-şi atragă noi resurse, inclusiv financiare. Cred, de asemenea, că în momentul de faţă există un blocaj de comunicare în relaţia dintre autorităţi şi sectorul neguvernamental, chiar dacă în ultimii ani s-au făcut eforturi în acest sens. Totuşi, nu există un dialog consecvent şi o agendă. O altă problemă a sectorului este lipsa acută de resurse financiare”. Din 2007 până în prezent, multe ONG-uri au încercat să-şi acopere deficitul financiar prin înscrierea în cursa de 19,2 miliarde de euro a fondurilor structurale puse la dispoziţia României prin Fondul Social European (FSE). Însă, unele organizaţii au întâmpinat dificultăţi majore din cauza proiectelor în care s-au angrenat. „Fondurile structurale sunt . Întotdeauna le-am catalog aşa. Şi nu este o expresie proprie, ci una folosită de un lider civic din Polonia. Cu fondurile structurale nu te poti dezvolta ca organizaţie. Fondurile structurale te omoară”, menţionează Sibian. ONG-urile au primit aprobare de finanţare pentru 434 de proiecte depuse în perioada 2007 – 2013, potrivit unor date trasmise la sfârşitul lunii aprilie de Ministerul Fondurilor Europene. Valoarea totală a finanţărilor acordate a fost de 2,15 miliarde de lei. Multe organizaţii au comis eroarea de a se concentra exclusiv pe atragerea de fonduri structurale, iar blocajele care au apărut în rambursarea banilor au avut un impact negativ major în activitatea ONG-urilor. „Şi noi am atras fonduri europene, însă ideea este să nu accesezi foarte mult. Noi avem o regulă: să nu depăşim 35% din bugetul organizaţiei noastre dintr-o singură sursă”, precizează directorul FDSC. Recent, fundaţia a finalizat proiectul Prometeus, finanţat prin Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007 – 2013 (POSDRU). Una dintre cele mai importante realizări ale proiectului a fost înfiinţarea Institutului de Economie Socială (IES). IES va rămâne şi în anii următorii unul dintre punctele centrale ale activităţii FDSC. Proiectele de succes au bugete în jurul a 80.000 de euro În prezent, FDSC intermediază trei mari fonduri pentru ONG-urilor: Fondul ONG, Fondul de Inovare Civică şi Fondul Elveţian. ONG-urile nu mai pot depune, pentru moment, proiecte pentru fondurile de la FDSC, pentru că alocările financiare pentru 2013 s-au epuizat. De exemplu, în prima runda de apeluri din cadrul Fondului ONG, suma solicitată de proiecte a depăşit 127 de milioane de euro, adică a fost de opt ori mai mare decât cea alocată, respectiv 15,93 de milioane de euro. Faţă de proiectele finanţate prin fonduri structurale, cele care folosesc banii fondurilor intermediate de FDSC, au valori maxime de doar câteva zeci sau sute de mii de euro. „Noi nu suntem fericiţi cu programele mari de finanţare, având în vedere că ONG-urile nu pot accesa credite care să le permită să deruleze proiecte cu o valoarea de milioane de euro. Din punctul nostru de vedere, proiectele de succes sunt cele care se învârt în jurul a 80.000 de euro. Spre deosebire de proiectele cu o valoare mare, proiectele mai mici sunt flexibile, nu au o birocraţie care să necesite ca jumătate din echipa ONG-urilor să producă rapoarte şi oferă posibilitatea organizaţiilor să se focuseze pe un grup ţintă bine definit şi limitat”, adaugă Sibian. Finanţarea va rămâne, probabil, şi în anii următori principala problemă a sectorului neguvernamental. Însă, prin diversificarea surselor de fonduri, organizaţiile ar putea să scape de capcanele implicării în proiecte pe care le susţin cu sacrificii prea mari. Sursa foto: sxc.hu Subiecte: Coaliţia pentru Fonduri Structurale, FDSC, fondul elvetian, Fondul Norvegian, Fondul pentru Inovare Civica, FSE, fundatia alaturi de voi, Fundatia pentru Dezvoltarea Societatii Civile, institutul de economie sociala, Ionut Sibian, legea economiei sociale, Liviu Florea, Ministerul Fondurilor Europene, ministerul muncii, neguvernamental, non profit, nonguvernamental, nonprofit, ONG, POSDRU, Reţeaua Rise
Posted on: Thu, 19 Sep 2013 05:42:58 +0000
Recently Viewed Topics
© 2015