Comoara de sub depouri 14.11.2006 de Gabriela Dinescu (gabi.dinescu#mediaon.ro) si Laurentiu Popa (laurentiu.popa#mediaon.ro) Divergente in Palatul Cismigiu: viceprimarul Ludovic Orban ar vrea sa concesioneze terenurile in favoarea dezvoltarii imobiliare, iar primarul Adriean Videanu prefera parcurile Primul pachet de depouri si autobaze care vor fi reamplasate in afara orasului este compus din doua locatii: Victoriei si Floreasca. Procentul este destul de restrans, avand in vedere faptul ca tot patrimoniul RATB de active este compus din 18 depouri si garaje. Toate acestea sunt rasfirate pe toata suprafata orasului. Insa numai trei dintre ele se afla in inelul interior central al Capitalei: cel din spatele Palatului Victoria, cel din Floreasca, precum si cel din Dudesti-Vitan. Ultimul nu a fost inclus in primul pachet de stramutari, deoarece inca se studiaza fiabilitatea proiectului. In plus, depoul va face parte din urmatorul calup, deoarece este la limita inelului central. Cladiri versus parc Edilii tintesc deocamdata numai depourile Victoriei si Floreasca. In planul lor, terenurile vor ramane cu siguranta in proprietatea municipalitatii. Conflictul de aici incepe. Viceprimarul general, Ludovic Orban, cel care detine in fapt paternitatea ideii, sustine ca ar fi mai fiabil ca in locul depoului din spatele sediului Guvernului sa se construiasca sedii pentru birouri clasa A, locuinte de lux, iar intre cele doua minicomplexe sa fie un spatiu verde. Pentru locatia Floreasca, viceprimarul sustine ca ar fi utila construirea unui complex rezidential de imobile cu patru etaje, care s-ar potrivi mai bine cu cladirile din jur. In schimb, primarul general, Adriean Videanu, sustine ca municipalitatea nu vrea sa valorifice terenurile de sub depouri in mod special, ci urmareste "optimizarea activitatii de transport a RATB". El sustine ca in locul depoului Victoria se va construi "un parc de calitate", pentru ca Bucurestiul duce lipsa de spatii verzi. Videanu este convins ca provincialii si strainii isi vor lasa la marginea orasului propriile autoturisme si vor prefera sa circule cu RATB prin Capitala. Cat CEC Greu de crezut ca spiritul de afaceri al primarului general s-a anemiat la contactele repetate cu bugetul local. Dupa calculele noastre, afacerea miroase bine atat pentru municipalitate, cat si pentru posibilii beneficiari ai proiectelor. Suprafata totala a depourilor si autobazelor din Bucuresti este de 766.580,06 metri patrati. Avand in vedere diferentele de pret din fiecare zona in parte, valoarea totala de piata depaseste 500 milioane de euro, daca s-ar incasa un pret bun. Ce inseamna insa un pret bun pentru aceste terenuri? Potrivit evaluarilor noastre din tabelul alaturat, cea mai mica valoare incasata pentru toate terenurile ar fi de circa 341 milioane de euro, in timp ce cea mai buna ar putea fi de circa 570 milioane de euro. Cam aceasta este si valoarea estimata a CEC. Motivatie Municipalitatea are in plan modificarea peisajului industrial pe care orasul il are in multe zone. Ludovic Orban a anuntat deja ca intentioneaza sa stramute fabricile si uzinele din interiorul orasului in exterior. Mutarea presupune modernizarea si retehnologizarea fabricilor, care scapa de utilajele vechi, uzate fizic si moral. Utilajele vechi vor avea doua alternative: fie vor fi casate, fie vor fi incluse in noua linie de productie. De asemenea, fabricile scapa de aspectul vechi, gri, posomorat si dezolant pe care il au in prezent, inlocuindu-l cu unul estetic, placut si ambiental. Un alt efect este pentru oras. Dincolo de beneficiile industriei, peisajul urban va avea de castigat prin constructii moderne, parcuri si eliminarea unor surse de noxe. Tot in acest plan intra si relocarea depourilor RATB. In orice caz, majoritatea dintre ele au acelasi aspect de fabrica murdara, plina de straturi de ulei solidificat si motorina, hale cu acoperisul gaurit in care ploua, ninge sau e soare, in functie de anotimp. Banii obtinuti din concesiunea terenurilor (sau, eventual, vanzarea lor) nu vor fi atribuiti unor programe punctuale, pe schema "taxei pe viciu". Banii vor intra la bugetul municipal, care va fi mai "generos" cu finantarea altor proiectele ce vizeaza imbunatatirea calitatii vietii in Bucuresti, la toate nivelurile. Planul Ludovic Orban estimeaza costurile reamplasarii celor doua depouri la 18 milioane de euro. Cheltuielile cu mutarea vor fi suportate din bugetul Primariei Generale si din veniturile RATB. Viceprimarul mai are o idee pe care nu s-a convins inca daca o va pune sau nu in aplicare. Este vorba despre transferarea cheltuielilor de mutare in contul viitorilor dezvoltatori de proiecte care ar castiga licitatiile. Acest lucru ar degreva primaria de orice cheltuiala suplimentara, ba ar face chiar economii. Sigur, ar mai ramane lucrarile cu prelungirea infrastructurii de transport pana in locul in care depourile au fost reamplasate, ce ar fi suportate din subventiile RATB. Primarul si viceprimarul sunt de acord cu ideea mutarii depourilor la periferie, eventual in zona soselei de centura. De altfel, cei doi edili sunt convinsi de ideea de a imbunatati calitatea transportului in comun din Capitala. Cele trei laturi ale planului sunt imbunatatirea parcului de vehicule (cu unele mai bune decat unele "cazane", care inca se taraie prin oras si le mai cade o piesa la fiecare groapa), ritmicitatea sporita a circulatiei (calatorii sa nu mai astepte si 45 minute un tramvai care vine aglomerat) precum si, nu in ultimul rand, configurarea eficienta a liniilor de transport (astfel incat calatorii sa poata schimba eficient mijloacele de transport fara ocolisuri inutile). Cum s-a ajuns aici? La momentul construirii lor, depourile erau situate fie la margine, fie in afara orasului. Extinderea limitelor a atras dupa sine includerea lor in oras, uneori chiar in zone care acum sunt centrale. Este cazul depourilor Victoria, Floreasca si Vitan. Altele au disparut in trecut. Un exemplu elocvent este depoul Serban-Voda, care a fost transformat in sediu, iar garajul a fost inchiriat REBU. Alte depouri daramate sunt Panduri, Lanariei si Unirii. In locul lor fie s-au construit alte obiective, fie au ramas terenuri virane. Si aceste terenuri sunt insa proprietatea primariei. Depourile care initial au fost amplasate la margine au fost incluse in oras ca urmare a extinderii si a construirii de noi cartiere. Acum se poate intalni un astfel de depou in mijlocul unor blocuri, ceea ce da o nota de peisaj industrial unor cartiere de locuinte sau zone de afaceri. De altfel, o serie de depouri au fost construite in perioada sistematizarii Bucurestiului, inainte de 19a. Atunci nu se tinea cont de necesitatea spatiului verde si de aspectul orasului. Ba chiar un aspect muncitoresc dadea bine in epoca. In plus, depouri au fost demolate fara a fi largite corespunzator altele, astfel incat acum avem baze RATB supraaglomerate, iar depanatorii abia se strecoara printre tramvaie sa le repare. In celelalte orase mari, situatia e alta Bucurestiul are o situatie speciala privind plasarea locatiilor care adapostesc transportul in comun. Majoritatea oraselor mari din tara sunt mai norocoase decat Capitala. Locatiile unde sunt garate mijloacele de transport in comun sunt construite fie in afara, fie la periferia localitatii. Unii dintre primari nu au pe agenda imediata relocarea depourilor sau garajelor. Exista insa unanimitate atunci cand edilii-sefi vorbesc despre disponibilizarea unor terenuri, spre folosul municipalitatii, prin mutarea locatiilor care adapostesc transportul in comun. Motivatia este simpla: majoritatea primariilor au reusit sa atraga fonduri europene pentru dezvoltarea oraselor. Unele dintre aceste proiecte de zeci de milioane de euro (ex: construirea unor centrale termice ecologice) prevad ca primariile sa contribuie, partea lor, cu spatii si terenuri. Primarii castiga mai mult in popularitate prin finalizarea unor astfel de proiecte utile comunitatii decat, de exemplu, prin punerea la dispozitie a unor terenuri pentru proiecte imobiliare unde numai cetatenii cu anumite venituri isi pot permite sa faca achizitii. Mai ales ca astfel de cetateni sunt de multe ori straini care nu voteaza la alegerile locale. Brasov, Gheorghe Scripcaru: "Toate locatiile sunt in afara orasului. Problema este alta, ca avem revendicate terenurile de sub cateva depouri de troleibuze. Orice teren eliberat astfel va fi utilizat in folosul primariei. Vrem sa mutam si toate fabricile in exteriorul Brasovului. Le-am somat conform planului de urbanism general si deja unele s-au mutat. Terenurile de sub fabrici erau in proprietate privata". Craiova, Antonie Solomon: "Nu avem asa ceva. Aveam doar autogarile Nord si Sud, dar le-am scos deja la periferie. Sigur ca orice teren disponibil rezultat din eliberarea unor spatii il vom utiliza pentru proiecte municipale". Timisoara, purtatorul de cuvant al Primariei, Flavius Boncea: "De la bun inceput nu s-a construit nici un depou sau garaj in interiorul orasului." Bacau, Romeo Stavarache: "Tot ce inseamna transport in comun se gaseste in afara orasului, pe drumul spre Onesti. Avem nevoie de terenuri, cum sa nu". Arad, Gheorghe Falca: "Este o idee foarte buna sa scoti locatiile de transport in comun afara din oras. Mai devreme sau mai tarziu acest lucru se va intampla in toate orasele mari din Romania. Noi avem un depou de tramvaie in aceasta situatie, dar relocarea lui nu se afla printre prioritatile Primariei". Terenuri de sute de milioane Pentru a observa exact care este valoarea terenurilor de sub depourile RATB, am facut un calcul din care ne-a iesit o valoare minima de aproximativ 342 de euro si una maxima de aproximativ 572 de euro. Sumele au iesit in urma aplicarii, pentru fiecare depou in parte, a valorilor practicate pe piata in functie de zona in care se afla terenul respectiv. Cifrele minime si maxime ale pretului pe metru patrat au fost preluate din statisticile facute publice de companiile imobiliare ImoInvest si Eurisko. Acolo unde zona respectiva are potential de dezvoltare pentru viitor (de exemplu, zona autostrazii Bucuresti-Constanta sau zona Pipera) pretul a fost majorat. Drumul spre legalitate Pentru ca proiectul edililor sa poata fi materializat, el are nevoie si de acceptul Consiliului General al Municipiului Bucuresti (CGMB). Drumul incepe cu intocmirea unui dosar ce contine un studiu de fezabilitate, o nota de fundamentare si cateva explicatii. Apoi, in baza dosarului astfel realizat, se formuleaza un proiect de hotarare. Proiectul se inscrie pe ordinea de zi a unei sedinte a CGMB. Dupa obtinerea acordului Consiliului (luat printr-o majoritate de doua treimi) se intocmeste Planul Urbanistic Zonal (PUZ), care la randul sau va fi inca o data votat de CGMB. Urmeaza licitatia, semnarea contractului cu castigatorul si se trece la treaba. Cat va incasa Primaria? Primele doua depouri care sunt in plan pentru stramutare sunt Victoriei si Floreasca. Avand in vedere ca in cele doua cazuri municipalitatea nu intentioneaza vanzarea terenurilor, ci instituirea unui parteneriat public-privat, pentru a afla cati bani va obtine Primaria, am apelat la statisticile celor doua companii imobiliare, de data aceasta in ceea ce reprezinta chiriile. In cazul in care planul viceprimarului Ludovic Orban va fi pus in aplicare, iar pe terenul ocupat acum de depoul Victoriei se vor construi imobile de birouri clasa A si imobile de lux pentru locuinte, Primaria ar incasa acolo bani frumosi. Sumele sunt de 20-25 euro/metru patrat util pe luna pentru spatiile de birouri si intre 2.500-5.000 euro pe luna pentru un apartament cu trei-patru dormitoare. Daca planul primarului Videanu s-ar pune in aplicare, municipalitatea nu ar incasa nici un ban, ci doar ar plati pentru amenajarea parcului. In zona Floreasca, daca s-ar construi imobile de lux cu destinatie rezidentiala, tarifele ar varia intre 1.800 si 4.000 euro lunar pentru un apartament cu trei-patru dormitoare. Bineinteles ca daca s-ar construi un parc, Primaria nu ar incasa nimic, ci ar cheltui bani in plus pentru "inverzirea" locatiei. tramclub.org/viewtopic.php?p=104087&sid=8bce827dbe1bbc66ce1c282984ca1d13
Posted on: Thu, 03 Oct 2013 16:24:01 +0000
Trending Topics
Recently Viewed Topics
© 2015