Despre desertaciunea acestei lumi Să căutăm să ne apropiem de Dumnezeu mereu, mereu, încet, încet, să-L avem în sufletul nostru prin rugăciune şi prin cântare, că nu ne foloseşte la nimic viaţa aceasta şi lucrurile astea ale pământului. Lumea, cu poftele şi cu plăcerile ei, îl schimonoseşte şi-l sluţeşte pe bietul creştin. De aceea vă recomand insistent să nu lăsaţi clipele să treacă şi să vă hrăniţi cât mai mult duhovniceşte. Căutaţi şi citiţi cărţi sfinte cât mai multe! Ascultăm de lume, ascultăm de glasul ei, ne e frică de ea, ne e ruşine de ea: „Ce zice lumea?”, „Vai, dar ce, vrei să râdă lumea?” Acesta e cuvântul multora când e vorba de biserică, de rugăciune, de fapte bune, de o ţinută cuviincioasă: „Vai, să te duci aşa în lume?! Păi râde lumea. Cum tu, fată tânără, să pui basma pe cap, dar te râde lumea! Pune-ţi şi tu, colo, o fustă mai scurtă, pune-ţi şi tu câte şi câte zorzoane.” Lumea! Şi ştiţi dumneavoastră câte ne învaţă lumea. Cei cărora le place să bată bulevardul, să umble, să se uite pe colo, pe dincolo, nu fac roade şi nimic nu se va înfiripa în sufletul lor. Sunt lucruri de care nu te poţi lipsi: te duci la serviciu, trebuie să umbli să-ţi cumperi câte ceva, dar fugi, fugi ca de focul din Sodoma şi din Gomora! Ascunde-te în casă după ce ţi-ai făcut treaba, cazi în genunchi şi zi: ,,Doamne, ajută-mă şi scapă-mă din focul acesta al Sodomei şi al Gomorei!” Şi Dumnezeu ne ajută, dacă facem aşa. Dacă nu facem aşa şi ne abatem la îndărătnicii, ne lasă şi Dumnezeu, înseamnă că nu-L iubim îndeajuns şi nici n-am înţeles nimic. Să vă ferească Dumnezeu! Şi Dumnezeu vă fereşte, dar să se ferească şi fiecare în parte. Acesta este îndemnul şi sfatul meu, căci cu cât veţi fugi şi cu cât vă veţi apăra, vă va fi bine. Veţi fi scutiţi de aceste spurcăciuni care sunt în lume, căci cum e ploaia de gloanţe, aşa se strecoară duhurile necurate pe la ureche, pe lângă om. Aşa merg duhurile rele, vrăjile, că sunt lansate şi ele ca un fel de bombe, de rachete, lăsate de la Dumnezeu, că e timpul lor, ca să lucreze şi ei, necuraţii. Să venim la Domnul Hristos cu tot sufletul, cu tot trupul şi cu toată fiinţa noastră. Să nu uităm niciodată această hotărâre, cum au uitat-o unii şi s-au lăsat duşi în rătăcire de mândria vieţii şi de treburile pământeşti pentru lutul acesta, pentru pământul acesta de trup, care va fi pus într-o groapă, de va mai avea parte şi el de vreo groapă. Nu puneţi interesele pământeşti mai presus de mântuirea sufletului. Să căutăm mai întâi de toate Împărăţia Cerului şi dreptatea lui Dumnezeu şi pe celelalte ni le va da nouă Tatăl cel Ceresc. Să fim cu băgare de seamă ca să nu ne moleşească grija prea mare pentru cele pământeşti şi, mai ales, pentru bani! ierod. Visarion Iugulescu
Posted on: Tue, 03 Sep 2013 06:49:10 +0000