Intyrarea in Schengen ne-am blocat-o noi, alegandu-l pe Basescu, cel ce avea sa-i inmaneze cheia de la intrare Monicai Macovei - pentru ca la a fost si este cheia; ea e scula de bascula, nedormita-nesatula, tot drogata si fudula, baiadera-rapandula, vipera si libelula.... ... ... stati linistiti, nu-i cazul, Monica n-are nevoie de rima! O fi avut, inaintea Erei... Basescu... In fond raportul CVM a fost schitat de Basescu, la Bucuresti, si dus la Bruxelles de Monica. De fapt toate cheile din Justitia Romaniei sunt la dispozitia lui Basescu - el insusi purtator al cheii pentru Romania incredintata de... TataMare cel de peste mari si tari - Schengenu masii de-mbarligatura si CVM-ul lui de Balamuc!!! ---------- Forwarded message ---------- From: Banceanu Date: 2013/11/30 Subject: ACTIUNEA BALAMUCUL To: RAZBOIUL DIN AVOCATURA NE BLOCHEAZA INTRAREA IN SCHENGEN - Presa olandeza: „Romania corupta n-are ce cauta in Schengen!” Greva foamei declansata de avocati din UNBR – Bota a captat atentia autoritatilor olandeze. Ambasadorul Matthijs van Bonzel a fost informat despre discriminarea la care sunt supusi avocatii din UNBR – Bota de anumiti judecatori si politisti Vineri, 29 noiembrie 2013 16:08 | Scris de L.J. Un titlu foarte dur la adresa Romaniei a aparut recent intr-o publicatie nationala din O.landa – Z24: „Romania corupta n-are ce cauta in Schengen!” Articolul cu pricina puncteaza greva foamei in care in urma cu circa 10 zile au intrat o serie de avocati din UNBR – Bota, in semn de protest fata de discriminarea la care sunt supusi de anumiti judecatori si politisti, care ii impiedica sa profeseze. Aceasta in conditiile in care exista sute de hotarari judecatoresti in intreaga tara, care arata ca barourile paralele din UNBR – Bota functioneaza fara incalcarea Legii 51/1995. Lumeajustitiei.ro a relatat pe larg in ultimii ani despre fenomenul barorurilor paralele, insa pana in prezent CSM si MJ au tratat superficial aceasta situatie si nu au dorit sa exprime un punct oficial de vedere. Pe fondul acestei inactiuni, din 2003 incoace barourile paralele, cele traditionale si cele infiintate de Pompiliu Bota, se acuza reciproc de functionare in afara legii, existatnd mii de plangeri penale formulate de ambele parti. Barourile din UNBR - Bota numara in prezent circa 5000 de avocati care practica avocatura atat in Romania, cat si in alte state europene. Prezentam in continuare, traducerea articolului aparut in publicatia olandeza Z24: Romania corupta n-are ce cauta in Schengen Avocati romani au solicitat ajutor din Olanda in lupta lor impotriva unor judecatori si oameni de politie corupti din aceasta tara UE. Potrivit celor afirmate de Bota, avocatii dintr-o asociatie cu 5.000 de membri, nu-si pot face treaba corespunzator ca urmare de acestor practici mafiote. Asociatia se adreseaza Olandei, pentru ca „Olanda se pronunta mereu foarte direct despre sistemul juridic din Romania si este singura ce urmareste evolutiile din acest domeniu”, a raportat un purtator de cuvant al asociatiei. Bota vrea ca Olanda sa fie preocupata ca Romania momentan sa nu fie admisa in tarile Schengen, tari intre care oamenii pot calatori fara pasaport. Atata timp cat nu se pune capat acestor practici mafiote, Romania n-are nici un loc in Schengen, spune asociatia. Judecatori calatori Doi delegati ai lui Bota au prezentat un dosar pe aceasta tema ambasadorului olandez la Bucuresti, Matthijs van Bonzel. Acesta i-a mentionat la Comisia Europeana, care din sase in sase luni intocmeste rapoarte cu privire la evolutiile in domeniul justitiei. „Cred ca aceasta este o piesa forte pentru Comisia Europeana. Ar fi un lucru bun daca aceasta comisie se va deplasa prin tara o data la sase luni sub forma de judecatori calatori spre a vedea cat de departe se merge in realitate cu justitia independenta.” Avocat in greva foamei Potrivit lui Bota membrii asociatiei sale sunt in opozitie cu membri ai unei alte organizatii, care are legaturi apropiate – de multe ori legaturi de familie – cu politia si cu justitia. Membri ai acestei a doua organizatii, care este mai mare, trebuie sa fie cumparati cu sume mari de bani si apoi li se atribuie aproape toate cauzele pro-bono, cu taxele de stat aferente. Totodata, judecatorii decid din cele mai multe ori ca avocatii din asociatia Bota, nu-si pot exercita profesia, desi sunt in posesia documentelor necesare. Aceste practici iau astfel de proportii grave, avocatii si familiile lor simtindu-se uneori literalmente amenintati. Pentru a atrage atentia in plan international asupra problemei un avocat din Bucuresti a intrat in greva foamei la sfarsitul lunii octombrie. * Cititi aici articolul original aparut in Olanda SA AUDA COLEGII LUI JUDECATORII – Iata sentinta prin care revocatul Vasilica Danilet s-a intors in CSM. Judecatorul Vasile Bicu de la CAB: “Prin executarea actului administrativ ar insemna ca reclamantul sa se intoarca la Judecatoria Oradea, de unde a fost ales ca membru CSM in octombrie 2010... In felul acesta este nevoit sa se deplaseze intr-o alta localitate, sa isi intrerupa contractul de inchiriere incheiat in Bucuresti” (Sentinta) Joi, 28 noiembrie 2013 16:35 | Scris de Elena DUMITRACHE - George TARATA Lumeajustitiei.ro va prezinta modul in care a fost calcata in picioare vointa a 1.200 de judecatori din toata tara, care, la inceputul acestui an, au dispus revocarea lui Cristi Vasilica Danilet (foto) din CSM. Motivele pentru care Danilet inca se mai afla in Consiliul Superior al Magistraturii, contrar celor hotarate de cei care l-au trimis in CSM, se regasesc in sentinta penala nr. 1697 din 27 mai 2013, prin care judecatorul Vasile Bicu de la Sectia a VIII-a Contencios Administrativ si Fiscal a suspendat si apoi anulat Hotararea nr. 162 a Plenului CSM din 26 februarie 2013 prin care magistratul fusese revocat. Judecatorul Vasile Bicu, fost subaltern al Alinei Ghica (care pana sa intre in CSM era sefa Sectiei a VIII-a a CAB, la randul ei revocata din CSM impreuna cu Danilet in februarie 2013), cel care a solutionat actiunii in contencios administrativ formulata de reclamantul Danilet in contradictoriu cu CSM, avand ca obiect anularea Hotararii din 26 februarie 2013 si suspendarea executarii actului administrativ pana la solutionarea definitiva si irevocabila a cauzei, a explicat in cateva randuri de ce trebuie suspendata executarea Hotararii 162 a Plenului CSM, precum si de ce se impune anularea acesteia. In ceea ce priveste primul aspect, judecatorul a precizat ca prin executarea actului administrativ functionarea CSM ar fi grav perturbata. Mult mai interesanta este insa o alta explicatie a lui Vasile Bicu. Astfel, acesta a aratat ca prin punerea in executare a Hotararii din februarie 2013, Cristi Vasilica Danilet ar fi nevoit sa se intoarca la Oradea, dar sa revina la Bucuresti in cazul in care va obtine anularea revocarii din CSM, iar in acest fel ar fi nevoit sa isi intrerupa contractul de inchiriere incheiat la Bucuresti. Iata motivele pentru care judecatorul Vasile Bicu a decis suspendarea Hotararii de revocare din CSM a lui Cristi Vasilica Danilet: “Cu privire la cererea de suspendarea executarii Hotararii nr.162/26.02.2013 a Plenului Consiliului Superior al Magistraturii, Curtea observa ca potrivit art. 15 din Legea nr. 554/2004, pentru a se dispune suspendarea executarii unui act administrativ, pe langa cerinta introducerii actiunii de anulare a acestuia este necesara intrunirea cumulativa a altor doua conditii, respectiv existenta unui caz bine justificat si iminenta producerii unei pagube care astfel poate fi prevenita. Potrivit art.2 alin.1 lit. t) din Legea nr.554/2004 modificata si republicata cazurile bine justificate sunt imprejurari legate de starea de fapt si de drept, care sunt de natura sa creeze o indoiala serioasa asupra legalitatii unui act administrativ. Curtea apreciaza ca aceasta conditie este indeplinita deoarece prevederile legale ce reglementeaza procedura de revocare din functia de membru ales al Consiliul Superior al Magistraturii, prevazute la art. 55 alin.(4) si (9) din Legea nr. 317/2004, au fost declarate neconstitutionale, prin decizia nr. 196/04.04.2013 de catre Curtea Constitutionala, care a admis exceptia de neconstitutionalitate ridicata de reclamant in dosarul nr. 1675/2/2013 al Curtii de Apel Bucuresti - Sectia a VIII-a contencios administrativ si fiscal. Pe de alta parte, potrivit art. 2 alin. (2) lit. s) din Legea nr. 554/2004, paguba iminenta este “prejudiciul material viitor si previzibil sau, dupa caz, perturbarea previzibila grava a functionarii unei autoritati publice sau a unui serviciu public”. Curtea apreciaza ca si aceasta conditie este indeplinita deoarece prin executarea actului administrativ a carei suspendare se solicita se perturba grav functionarea CSM prin indeplinirea conditiilor de luarea a hotararilor in cadrul acestei autoritati publice. In al doilea rand, prin executarea actului administrativ ar insemna ca reclamantul sa se intoarca la Judecatoria Oradea, de unde a fost ales ca membru CSM in oct. 2010. Intre timp, se va judeca cererea de anulare a hotararii de revocare, iar daca va castiga acest proces de anulare va trebui sa se intoarca in Bucuresti. In felul acesta este nevoit sa se deplaseze intr-o alta localitate, sa isi intrerupa contractul de inchiriere incheiat in Bucuresti. Dreptul sau ca membru CSM de a participa la activitatile Plenului, sectiilor si comisiilor CSM ar fi atins, atat timp cat in mod nelegal nu ar mai indeplini aceasta functie. Din aceste motive, in baza art. 15 din Legea nr. 554/2004, Curtea va admite cererea de suspendare si va dispune suspendarea executarii Hotararii nr.162/26.02.2013 a Plenului Consiliului Superior al Magistraturii pana la solutionarea definitiva si irevocabila a cererii de anulare a aceleasi hotarari”. CSM, de acord cu suspendarea: “Paratul Consiliul Superior al Magistraturii, prin consilier juridic, pentru considerentele din intampinare si raportat la toate inscrisurile aflate la dosarul cauzei, considera ca se impune admiterea cererii de suspendare a executarii Hotararii nr.162 din 26 februarie 2013” Pe de alta parte, asa cum reise din sentinta judecatorului, chiar CSM a aratat ca se impune cererea de suspendare a executarii Hotararii din februarie 2013: “Paratul Consiliul Superior al Magistraturii, prin consilier juridic, pentru considerentele din intampinare si raportat la toate inscrisurile aflate la dosarul cauzei, considera ca se impune admiterea cererii de suspendare a executarii Hotararii nr.162 din 26 februarie 2013 a Plenului Consiliului Superior al Magistraturii. Prevederile legale ce reglementeaza procedura de revocare din functia de membru ales al Consiliului Superior al Magistraturii, prevazute la art.55 alin.(4) si (9) din Legea nr.317/2004 au fost declarate neconstitutionale prin Decizia Curtii Constitutionale nr.196/04.04.2013.Art.55 alin.(4) a instituit un regim mixt si confuz, neclar pentru persoana care se poate afla in ipoteza normei, cat si pentru instanta chemata sa aprecieze cu privire la temeinicia si legalitatea revocarii. Procedura de revocare, in ceea ce priveste motivele pe care aceasta se intemeiaza nu este suficient de clar si explicit la nivel legislativ, cu consecinte directe asupra activitatii Consiliului Superior al Magistraturii. In raport cu decizia Curtii Constitutionale, asupra Hotararii nr.162/26.02.2013 s-a creat aparenta de nelegalitate, iar cu privire la cererea de suspendare, conditia cazului bine justificat, reprezentand acele imprejurari legate de starea de fapt si de drept, care sunt de natura sa creeze o indoiala serioasa in privinta legalitatii actului administrativ, urmeaza a fi analizata in raport de acest aspect. Avand in vedere atributia Consiliului Superior al Magistraturii, care verifica doar legalitatea procedurii de revocare, iar nu temeinicia acesteia, art. 55 alin. (9) din Legea nr. 317/2004, republicata obligand Consiliul sa tina seama de votul exprimat, atunci cand prevede cu caracter imperativ ca Plenul Consiliului Superior al Magistraturii dispune revocarea din functie a membrului ales si faptul ca aceasta prevedere, in baza careia a fost emis actul atacat in prezenta cerere, a fost declarata neconstitutionala, printr-o decizie ulterioara adoptarii hotararii de revocare, solicita instantei sa aprecieze in ce masura legalitatea acestei proceduri poate fi sustinuta. In ceea ce priveste cerinta prevenirii unei pagube iminente, in cazul de fata, se pune problema efectiva a unei perturbari grave de functionare a unei autoritati publice urmeaza a se aprecia daca sunt indeplinite conditiile pentru a se dispune suspendarea executarii actului administrativ atacat”. De ce a fost anulata Hotararea CSM de revocare a lui Danilet: “Curtea apreciaza ca prin declararea necontitutionalitatii art. 55 alin.(4) si (9) din Legea nr. 317/2004, Hotararea nr.162/26.02.2013 a Plenului Consiliului Superior al Magistraturii este nelegala” Judecatorul Vasile Bicu, prin aceeasi sentinta din 27 mai 2013, a dispus si anularea Hotararii Plenului CSM de revocare a lui Cristi Vasilica Danilet. Decizia s-a bazat pe hotararea Curtii Constitutionale a Romaniei care, in urma sesizarii formulate de Cristi Vasilica Danilet, a stabilit ca articolul referitor la revocarea membrilor CSM este neconstitutional: “Cu privire la cererea de anulare a Hotararii nr.162/26.02.2013 a Plenului Consiliului Superior al Magistraturii, Curtea constata ca la baza acestei hotarari au stat art. 55 alin.(4) si (9) din Legea nr. 317/2004. Prin decizia nr. 196/04.04.2013 pronuntata de Curtea Constitutionala, s-au declarat neconstitutionale art. 55 alin.(4) si (9) din Legea nr. 317/2004, ca urmare a admiterii exceptiei de neconstitutionalitate ridicata de reclamant in dosarul nr. 1675/2/2013 al Curtii de Apel Bucuresti - Sectia a VIII-a contencios administrativ si fiscal. In motivarea deciziei, Curtea Constitutionala a retinut ca art. 55 alin.(4) din Legea nr.317/2004 prezinta o deficienta grava de continut, respectiv de reglementare a motivelor pe care se intemeiaza initierea procedurii de revocare, care ii confera un caracter neconstitutional. Art. 55 alin.(4) a instituit un regim mixt si confuz, neclar atat pentru persoana care se poate afla in ipoteza normei, cat si pentru instanta chemata sa aprecieze cu privire la temeinicia si legalitatea revocarii. De asemenea, a apreciat ca solutiile preconizate de un act normativ nu trebuie aplicate in mod aleatoriu, legiuitorul fiind obligat sa stabileasca conditii, modalitati si criterii clare si precise. Or, in cazul revocarii unui membru ales al Consiliului Superior al Magistraturii, nu este stabilit modul in care se poate constata “neindeplinirea sau indeplinirea necorespunzatoare a atributiilor incredintate prin alegerea ca membru al Consiliului”. Astfel, procedura de revocare, in ceea ce priveste motivele pe care aceasta se intemeiaza, nu este suficient de clar si explicit stabilita la nivel legislativ, cu consecinte directe atat asupra activitatii Consiliului Superior al Magistraturii, cat si in ceea ce priveste cariera profesionala a membrilor sai alesi, judecatori sau procurori. Sintagma “neindeplinirea sau indeplinirea necorespunzatoare a atributiilor incredintate prin alegerea ca membru al Consiliului” ar expune membrul CSM unor eventuale presiuni, afectand independenta, libertatea si siguranta in exercitarea drepturilor si obligatiilor care ii revin potrivit Constitutiei si legilor. De asemenea, art. 55 alin.(4) si (9) din Legea nr. 317/2004 incalca prevederile constitutionale si conventionale referitore la dreptul la aparare, ca urmare a lipsei de claritate si previzibilitate. Curtea apreciaza ca prin declararea necontitutionalitatii art. 55 alin.(4) si (9) din Legea nr. 317/2004, Hotararea nr.162/26.02.2013 a Plenului Consiliului Superior al Magistraturii este nelegala. Curtea nu va mai examina celelalte motive de nelegalitate sau de netemeinicie invocate de reclamant in cuprinsul cererii de chemare in judecata, deoarece acestea au caracter subsecvent fata de aspectul constitutionalitatii art. 55 alin.(4) si (9) din Legea nr. 317/2004, de vreme ce privesc aplicare acestui text de lege, respectiv a textelor din alte acte normative emise in baza art. 55 alin.(4) si (9) din Legea nr. 317/2004. Din aceste motive, in baza art. 1 si 8 din Legea nr. 554/2004, Curtea va admite cererea si va anula Hotararea nr.162/26.02.2013 a Plenului Consiliului Superior al Magistraturii”. Prezentam in continuare si argumentele invocate de Cristi Vasilica Danilet in cererea de suspendare si anulare a Hotararii CSM prin care a fost revocat: “Reclamantul D.V.C. reprezentat de avocat, solicita suspendarea executarii actului administrativ atacat pana la solutionarea definitiva si irevocabila a cauzei si anularea Hotararii nr. 162 din data de 26 februarie 2013 emisa de Plenul Consiliului Superior al Magistraturii. Considera ca sunt indeplinite conditiile prevazute de art.15 raportat la art.14 alin.1 din Legea nr.554/2004 pentru suspendarea executarii actului administrativ, deoarece exista un caz bine justificat si iminenta producerii unei pagube care astfel sa poata fi prevenita. Curtea Constitutionala prin Decizia nr.196/04.04.2013 a constatat neconstitutionalitatea dispozitiilor art.55 alin.4 si 9 din Legea 317/2004, dispozitii legale in baza carora a fost emis actul administrativ a carui suspendare o solicita. Procedura de verificare a legalitatii este prevazuta in materia alegerii membrilor C.S.M., iar potrivit art.17, alin.(1), (2) si (5) din Legea nr.317/2004, Consiliul Superior al Magistraturii verifica legalitatea procedurilor de alegere, din oficiu sau la sesizarea oricarui judecator sau procuror. Potrivit alin.(5), “in cazul in care se constata incalcari ale legii in procedurile de alegere, C.S.M. dispune masurile necesare pentru inlaturarea acestora. In cazul revocarii unui membru al Consiliului, ca si in cazul alegerilor membrilor, atributiile de verificare a legalitatii procedurii de revocare si de solutionare a unor eventuale contestatii revin Consiliului Superior al Magistraturii. Potrivit dispozitiilor art. 55 alin. (4) si (7) din Legea nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii, republicata, procedura de revocare a membrilor alesi ai Consiliului poate fi declansata de oricare adunare generala de la nivelul instantelor sau parchetelor pe care le reprezinta membrul Consiliului Superior al Magistraturii a carui revocare se cere, precum si de organizatiile profesionale ale judecatorilor si procurorilor, in cazul neindeplinirii sau indeplinirii necorespunzatoare a atributiilor incredintate prin alegerea ca membru al Consiliului. Astfel, potrivit legii, un numar de cel putin 91 de instante, cu votul a 2/3 de judecatori din fiecare instanta, ar fi trebuit sa se propuna revocarea sa, pentru motivele expres prevazute de lege, iar Plenul sa le verifice si sa dispuna revocarea daca era cazul. Insa, Plenul nu a fost sesizat in mod legal de reprezentantii adunarilor generale, ci de presedintele unei instante. Din cele 105 hotarari ale adunarilor generale, cel putin 26 sunt in mod clar adoptate cu incalcarea legii in ce priveste cvorumul obligatoriu de 2/3 din votul judecatorilor in favoarea revocarii, inexistenta lor fizica, inexistenta totala a motivarii sau nesemnarea lor. Adunarile generale nu au fost convocate legal si nu au fost prezidate de judecatorul indicat in mod expres de lege. Votul nu a avut loc in mod secret in toate adunarile si in niciuna nu a existat plic in care sa fie introdus buletinul de vot. Aceste aspecte urmeaza, desigur, a fi verificate de instanta sesizata in fond. Existenta prejudiciului este certa atata timp cat reclamantul nu poate participa la sedintele de plen, inclusiv la buna functionare a Consiliului Superior al Magistraturii. In tot acest timp nu a fost remunerat astfel ca este afectat din punct de vedere material, si nu numai. Are probleme familiare si nu-si poate ajuta financiar familia, mai ales ca au aparut si unele probleme medicale. In ceea ce priveste conditia indeplinirii pagubei iminente arata ca in raport de dispozitiile art.2 alin. 1 lit.s din Legea nr.554/2004, de la data publicarii hotararii a carei suspendare o solicita ea ar trebui sa isi produca efecte. Dreptul sau ca membru CSM de a participa la activitatile Plenului, sectiilor si comisiilor CSM ar fi atins, atat timp cat in mod nelegal nu ar mai indeplini aceasta functie. Pe fond, invedereaza ca prin Decizia Curtii Constitutionale nr.196 din 04.04.2013 a fost admisa exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art.55 alin.4 si 9 din Legea nr.317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii. Instanta de contencios constitutional a retinut ca aceste dispozitii legale incalca prevederile constitutionale si conventionale referitoare la dreptul de aparare ca urmare a lipsei de claritate si de previzibilitate a normei, respectiv art.6 privind dreptul la un proces echitabil din Conventia pentru apararea drepturilor omului si a libertatilor fundamentale, raportat la art.20 din Constitutia Romaniei. Cu privire la motivele de nelegalitate a Hotararea nr.162/26.02.2013 dar si a procedurii de revocare, arata ca Plenul CSM nu a fost sesizat in mod legal. In speta, exista o adresa de la Judecatoria Rm. Valcea semnata de presedintele instantei argumentata prin faptul ca majoritatea judecatorilor au decis revocarea jud. D. Aceasta nu este o sesizare in sensul cerut de lege deoarece ea nu este semnata de reprezentantii adunarilor generale, si nu este motivata. Motivarea trebuie sa se refere la indicarea motivelor de revocare la care face referire legea, cu indicarea in concret a faptelor si actiunilor membrului CSM, a dovezilor in sustinerea acestora, respectiv a atributiilor care i s-au incredintat si pe care nu le-a indeplinit sau le-a indeplinit in mod necorespunzator. In cadrul judecatoriei Saliste nu exista Hotararea AG cu privire la revocare, ci doar hotararea de convocare si un proces-verbal de desfasurare a Adunarii Generale. Numarul de adunari generale pentru revocare trebuie sa reprezinte majoritatea, dar numai daca sunt legale. Numarul hotararilor legale de revocare este de 85, sub cel impus de lege de 91. Decizia de revocare nu s-a luat cu votul a doua treimi din numarul judecatorilor. Hotararile nu sunt motivate. Nicio instanta din cele 105 nu au indicat concret care sunt actiunile sau faptele jud. D. care se includ in motivele de revocare, iar in cazul a 9 hotarari nu s-au indicat nici un fel de motive, ceea ce inseamna ca sunt nelegale. Hotararile trebuie sa statueze asupra obiectului permis de lege. Doar cinci judecatorii au solicitat revocarea sa, in rest toate celelalte 100 Adunari Generale au dispus ele insele in mod nelegal revocarea. Invoca de asemenea aspecte de nelegalitate ale Regulamentului de ordine interioara a instantelor judecatoresti. Cu privire la convocarea Adunarii Generale, potrivit art.20 alin.5 din ROI, in procedura de revocare a membrilor alesi ai CSM adunarile generale se convoaca la solicitarea a cel putin unei treimi din numarul judecatorilor care o compun sau de colegiul de conducere a instantei. in cazul de fata, din cele 105 Adunari Generale care au decis revocarea, pentru un numar de 9 nu rezulta cine a facut convocarea, iar pentru un numar de 11 convocarea a fost facuta de presedintele instantei In ce priveste prezidarea Adunarii Generale, au fost incalcate prevederile art.20 alin.7 din ROI si art.40 alin.9 din Regulamentul CSM”. CSM nu a atacat sentinta cu recurs. Danilet a explicat de ce: “Am discutat informal cu colegii. Nu are rost sa mai atacam, sa se atace cu recurs” In final, trebuie sa amintim ca sentinta judecatorului Vasile Bicu nu a fost atacata cu recurs de catre CSM. Asta, in urma unei intelegeri facuta intre membrii Consiliului si Cristi Danilet, asa cum chiar acesta din urma a recunoscut. In vara acestui an, Danilet a declarat - cu ocazia primei sedinte la care a participat dupa revocarea sa, cea din 4 iunie 2013 – ca sentinta Curtii de Apel nu va mai fi atacata cu recurs, intrucat “nu mai are rost”. De asemenea, Danilet s-a laudat chiar ca a discutat “informal” cu colegii despre acest aspect si s-a ajuns la concluzia ca revenirea in Consiliul Superior al Magistraturii dupa decizia CCR a fost doar o formalitate: “Astazi a fost prima sedinta de plen la care am participat in calitate de membru CSM. Si eu si doamna Alina Ghica am revenit in plenul Consiliului, dupa ce am avut castig de cauza. Practic, instanta a constatat ca procedura prin care am fost revocati din functie este neconstitutionala ca urmare a deciziei Curtii Constitutionale pronuntate acum o luna. Practic, a fost doar o formalitate revenirea in Consiliu. Nu. Nu cred (n.red.- ca va fi atacata cu recurs decizia CAB de anulare a hotararii CSM). Am discutat informal cu colegii. Nu are rost sa mai atacam, sa se atace cu recurs. Cum am spus, a fost doar o formalitate revenirea noastra in Consiliu dupa pronuntarea deciziei Curtii Constitutionale”. * Cititi aici sentinta judecatorului Vasile Bicu de la CAB prin care s-a dispus suspendarea si anularea hotararii CSM de revocare a lui Cristi Vasilica Danilet UN INCOMPETENT LA CCR – Asociatia Magistratilor din Romania cere Curtii de Apel Bucuresti sa anuleze in contencios-administrativ decretul prezidential prin care Traian Basescu l-a numit pe valetul sau Daniel Morar in functia de judecator al Curtii Constitutionale. AMR demonstreaza ca Daniel Morar nu indeplineste conditia legala de „inalta competenta profesionala”, intrucat este autorul facaturilor judiciare din dosarele Liviu Ciupe, Viorel Burzo si Corneliu Birsan (Actiunea) Luni, 25 noiembrie 2013 16:30 | Scris de Adina A. STANCU - Razvan SAVALIUC | pdf | print | email Dezvaluiri - Anchete Actiune fara precedent in Justitie, care demonstreaza ca magistratii din aceasta tara stiu sa apere interesele generale ale societatii in fata unor politicieni care incearca prin orice mijloace sa controleze Justitia, plantandu-si oameni servili in posturi cheie. Asociatia Magistratilor din Romania a depus la Curtea de Apel Bucuresti – Sectia a VIII-a de contencios-administrativ o cerere de chemare in judecata a Presedintelui Romaniei, Traian Basescu si Administratia Prezidentiala prin care a cerut anularea Decretului nr. 326/2013 prin care Daniel Marius Morar (foto) fost sef al DNA si fost consilier al presedintei CSM Oana Haineala, a fost numit in functia de judecator la Curtea Constitutionala pentru un mandat de 9 ani. AMR demonstreaza ca decretul prezidential este nul de drept, intrucat numirea lui Daniel Morar la CCR a incalcat Art. 143 din Constitutie si art. 61 alin. (3) din Legea nr. 47/1992 privind functionarea Curtii Constitutionale, care stabilesc trei conditii de legalitate pentru numirea unei persoane in functia de judecator al Curtii Constitutionale: pregatirea juridica superioara; inalta competenta profesionala; o vechime de cel putin 18 ani in activitatea juridica ori in invatamantul juridic superior. AMR acuza faptul ca fostul procuror Daniel Morar nu indeplineste conditia de „inalta competenta profesionala”, deoarece acesta este autorul a trei grave facaturi judiciare: 1 - arestarea si trimiterea nejustificata in judecata a lui Liviu Ciupe - „eroare judiciara” pentru care statul roman a fost obligat in final sa plateasca daune de 1,308 miliarde lei vechi fostului senator Liviu Ciupe (fiu de judecator de Curte Suprema), fost director al Directiei Regionale de Drumuri si Poduri Cluj si fost vicepresedinte al PNTCD; 2 - arestarea si interceptarea ambientala a fostului judecator Viorel Burzo, fapte pentru care Romania a fost condamnata de CEDO de la Strasbourg in august 2005; 3 - negarea imunitatii si transmiterea de informatii false catre CEDO de la Strasbourg in cazul Corneliu Birsan. In acest caz DNA a efectuat in octombrie 2012 o perchezitie abuziva la domiciliul judecatoarei ICCJ Gabriela Birsan si a sotului acesteia Corneliu Birsan, judecator roman la CEDO. Judecatorii europeni au sanctionat Romania in noiembrie 2012, retinand ca DNA condus de Daniel Morar a incalcat imunitatea judecatorului CEDO; In legatura cu aceste facaturi judiciare, AMR a concluzionat: „Aceste esecuri profesionale si abuzuri grave ale domnului Daniel Marius Morar dovedesc grava necunoastere a normelor juridice internationale conventionale direct aplicabile in dreptul intern roman si a Constitutiei Romaniei, prin urmare domnia sa nu indeplineste conditia de legalitate a numirii sale ca judecator la Curtea Constitutionala, constand in inalta competenta profesionala. In concluzie, actul administrativ atacat este fundamental nelegal, violand conditia constitutionala si legala de numire in functia de judecator al Curtii Constitutionale a unei persoane cu o inalta competenta profesionala”. Dosarul a fost inregistrat pe rolul Curtii de Apel Bucuresti la 19.11.2013 sub nr. 7652/2/2013, neprimind inca termen de judecata. Amintim ca Daniel Morar a fost numit judecator la CCR de Traian Basescu, dupa ce acesta nu l-a mai putut propune in nicio functie cheie la PICCJ – DNA, Morar fiind cel care a inventat imunitatea prezidentiala si a tras pe linie moarta Dosarul Flota in care era inculpat Traian Basescu. Cititi in continuare cererea de chemare in judecata: DOAMNA PRESEDINTA CU DELEGATIE „Subscrisa, ASOCIATIA MAGISTRATILOR DIN ROMANIA (AMR), persoana juridica de drept privat - asociatie, de utilitate publica, organizatie neguvernamentala, apolitica, nationala si profesionala a judecatorilor si procurorilor, cu sediul in bd. Regina Elisabeta, nr. 53, sector 5, Bucuresti, tel./fax. 021.4076286, email [email protected] cod de inregistrare fiscala 11760036, cont bancar RON IBAN RO37RNCB0090000508620001, deschis la banca BCR Sucursala Lipscani, reprezentata legal de judecator conf.univ.dr. Dan Spanu, avand functia de presedinte, in calitate de reclamanta, CHMEMAM IN JUDECATA pe paratii 1. PRESEDINTELE ROMANIEI, autoritate publica unipersonala cu statut constitutional, cu sediul in Palatul Cotroceni, bd. Geniului, nr. 1-3, sector 6, Bucuresti, cod postal 060116, tel. 021.410.05.81., fax, email, cod de identificare fiscala si cont bancar necunoscute de reclamanta si 2. ADMINISTRATIA PREZIDENTIALA, institutie publica cu personalitate juridica reprezentand serviciile publice aflate la dispozitia Presedintelui Romaniei pentru indeplinirea atributiilor sale, cu sediul in Palatul Cotroceni, bd. Geniului, nr. 1-3, sector 6, Bucuresti, cod postal 060116, tel. 021.410.05.81. interior 363, fax 021.410.38.58., email [email protected], cod de identificare fiscala si cont bancar necunoscute de reclamanta, Pentru ca, prin hotararea pe care o veti pronunta: 1. Sa anulati in tot Decretul Presedintelui Romaniei nr. 326 din 25.03.2013 privind numirea unui judecator la Curtea Constitutionala, publicat in Monitorul Oficial al Romaniei, partea I, nr. 159 din 25.03.2013; 2. Sa obligati solidar paratii CSM la plata cheltuielilor de judecata. Motivele actiunii: In fapt: Prin Decretul nr. 326/2013, domnul Daniel Marius Morar a fost numit in functia de judecator la Curtea Constitutionala. Impotriva acestui act administrativ reclamanta AMR a formulat plangerea administrativa prealabila nr. 115/23.04.2013, in temeiul art. 7 din Legea nr. 554/2004 a contenciosului administrativ, inregistrata la parata Administratia Prezidentiala sub nr. 4394/23.04.2013, prin care s-a solicitat revocarea in tot a acestuia. Prin adresa nr. DRA2/9213/21.05.2013, parata Administratia Prezidentiala a comunicat reclamantei AMR refuzul revocarii actului administrativ. In drept: Cu privire la admisibilitatea actiunii: Prezenta actiune in contencios administrativ indeplineste toate conditiile legale, prevazute de Legea nr. 554/2004 a contenciosului administrativ si de Codul de procedura civila: se ataca un act administrativ; emitentul este o autoritate publica; actul atacat este ilegal si vatamator; reclamanta justifica un interes legitim, decurgand din statutul sau de asociatie profesionala de utilitate publica; a fost parcursa procedura administrativa prealabila; este respectat termenul de introducere a actiunii; nu exista o alta cale judiciara pentru anularea actului; nu exista nici un fine de neprimire in contencios administrativ. Cu privire la natura de act administrativ a actului atacat, aratam ca acesta este un act administrativ individual, fiind emis de o autoritate publica, in regim de putere publica, dand nastere unui raport juridic de numire intr-o functie publica. Actul de numire intr-o functie publica este un act administrativ individual tipic. Ca act administrativ individual, un decret al Presedintelui Romaniei de numire intr-o functie publica este, indiscutabil, cenzurabil pe calea contenciosului administrativ. Validitatea (constitutionalitatea) legilor si hotararilor Parlamentului se verifica pe calea contenciosului constitutional, validitatea (constitutionalitatea) ordonantelor Guvernului pe aceeasi cale, iar validitatea (legalitatea) hotararilor Guvernului pe calea contenciosului administrativ. Prin urmare, toate actele juridice ale Parlamentului si Guvernului sunt susceptibile de control jurisdictional (constitutional ori judiciar), pentru verificarea validitatii lor, din perspectiva respectarii normelor juridice cu forta superioara. Actele (decretele) Presedintelui Romaniei nu pot fi exceptate unui control de validitate si, in caz de neconformitate, pot fi invalidate (anulate), deoarece Romania este stat de drept, bazat pe separatia si controlul reciproc al puterilor, in care respectarea Constitutiei si a legii este obligatorie, iar nimeni nu este mai presus de lege (art. 1 alin. 3, 4 si 5 si art. 16 alin. 2 din Constitutie). Cu privire la fondul cauzei: Actul administrativ atacat este contrar art. 143 din Constitutie si art. 61 alin. (3) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea si functionarea Curtii Constitutionale, care stabilesc trei conditii de legalitate pentru numirea unei persoane in functia de judecator al Curtii Constitutionale: pregatirea juridica superioara; inalta competenta profesionala; o vechime de cel putin 18 ani in activitatea juridica ori in invatamantul juridic superior. Aceste trei conditii sunt conditii de legalitate, iar nu de oportunitate, care sa fie lasate la puterea de apreciere a organului care decide numirea. Astfel, spre exemplu, numirea ca judecator al Curtii Constitutionale a unei persoane care nu are studii juridice superioare ori nu are o activitate juridica sau in invatamantul juridic superior de cel putin 18 ani este nula. Ca un alt exemplu, ar fi nula numirea ca judecator al Curtii Constitutionale a unei persoane care nu are cetatenia romana, care este minor sau care nu are exercitiul drepturilor civile. Numai daca o persoana indeplineste conditiile de legalitate pentru numire, atunci este vorba de puterea de apreciere in vederea numirii in functie. Nerespectarea conditiilor de legalitate se sanctioneaza cu nulitatea, iar in cazul refuzului autoritatii emitente de revocare in tot a actului administrativ competenta de anulare apartine instantei de contencios administrativ. In concret, domnul Daniel Marius Morar nu indeplineste conditia de legalitate a inaltei competente profesionale. Sunt astfel de notorietate publica trei cazuri in care domnia sa, ca procuror, a incalcat grav normele juridice internationale conventionale (care sunt direct aplicabile in ordinea juridica nationala) si, prin aceasta, dispozitiile constitutionale referitoare la raporturile dintre dreptul national si dreptul international. Avem in vedere cauza Liviu CIUPE (arestat si trimis in judecata nelegal, fiind ulterior achitat si obtinand despagubiri de la instantele nationale), cauza Viorel BURZO (arestat si interceptat ambiental ilegal, aspecte constatate printr-o hotarare a Curtii Europene a Drepturilor Omului) si cauza Corneliu BIRSAN (caruia i-a fost negata imunitatea si fata de care s-au trimis informatii false in actele adresate Curtii Europene a Drepturilor Omului si semnate de domnul Daniel Marius Morar, aspecte constatate in decizia Curtii Europene a Drepturilor Omului si in scrisoarea transmisa sefului Misiunii permanente a Romaniei pe langa Consiliul Europei). Aceste esecuri profesionale si abuzuri grave ale domnului Daniel Marius Morar dovedesc grava necunoastere a normelor juridice internationale conventionale direct aplicabile in dreptul intern roman si a Constitutiei Romaniei, prin urmare domnia sa nu indeplineste conditia de legalitate a numirii sale ca judecator la Curtea Constitutionala, constand in inalta competenta profesionala. In concluzie, actul administrativ atacat este fundamental nelegal, violand conditia constitutionala si legala de numire in functia de judecator al Curtii Constitutionale a unei persoane cu o inalta competenta profesionala. Mijloace de proba: Reclamanta AMR solicita administrarea probelor cu inscrisuri, expertiza si martori. Sub aspectul probei cu inscrisuri, reclamanta AMR depune alaturat, in trei exemplare, fotocopii certificate pentru conformitate cu originalul dupa urmatoarele inscrisuri: - Decretul Presedintelui Romaniei nr. 326 din 25.03.2013 privind numirea unui judecator la Curtea Constitutionala, publicat in Monitorul Oficial al Romaniei, partea I, nr. 159 din 25.03.2013; - plangerea administrativa prealabila a reclamantei AMR nr. 115/23.04.2013, inregistrata la parata Administratia Prezidentiala sub nr. 4394/23.04.2013; - adresa nr. DRA2/9213/21.05.2013 a paratei Administratia Prezidentiala de raspuns la plangerea prealabila; - Decizia din 29.11.2011 a Adunarii Plenare a Curtii Europene a Drepturilor Omului (in traducere autorizata). Constituie de asemenea inscris mijloc de proba, in conditiile art. 252 alin. (1) C.proc.civ. raportat la art. 20 din Constitutie si la jurisprudenta constanta si de principiu a Curtii Constitutionale si a Inaltei Curti de Casatie si Justitie, Hotararea Curtii Europene a Drepturilor Omului din 30.06.2009, cauza Viorel Burzo c. Romania, cererile nr. 75109/01 si 12639/02, accesibila pe site-ul internet oficial echr.coe.int, inclusiv in traducere in limba romana. In temeiul art. 13 alin. (1) din Legea nr. 554/2004 a contenciosului administrativ si al art. 293 alin. (1) C.proc.civ., reclamanta AMR solicita instantei sa ceara paratilor sa depuna la dosarul cauzei intreaga documentatie care a stat la baza emiterii actului administrativ atacat. In temeiul art. 298 C.proc.civ., reclamanta AMR solicita instantei sa dispuna ca autoritatile care se afla in posesia unor inscrisuri sa le depuna la dosar in copie certificata, astfel: - mandatele de arestare preventiva semnate de domnul procuror Daniel Marius Morar, rechizitoriul si hotararile judecatoresti penale pe fond in toate etapele procesuale in cauza penala privindu-l pe domnul Liviu Ciupe (Dosar nr. 7903/1999 al Tribunalului Cluj - Sectia penala si Dosar nr. 68/2001 al Tribunalului Bihor - Sectia penala), pe care va solicitam sa le cereti de la Parchetul de pe langa Curtea de Apel Cluj Napoca, Tribunalul Cluj, Tribunalul Bihor, Curtea de Apel Oradea si Inalta Curte de Casatie si Justitie; - hotararile judecatoresti civile pe fond in toate etapele procesuale in cauza civila privind despagubirile obtinute de domnul Liviu Ciupe pentru luarea pe nedrept a masurilor preventive (Dosarul nr. 5057/2002 al Tribunalului Bistrita-Nasaud - Sectia civila, in care a fost pronuntata s.c. nr. 25/02.02.2004; Dosarul nr.6883/2004 al Curtii de apel Cluj - Sectia civila in care a fost pronuntata dec. civ. nr.1713/A/ 28.06.2004; Dosarul nr.15815/2005 al Inaltei Curti de Casatie si Justitie - Sectia civila si de proprietate intelectuala in care a fost pronuntata dec. civ. nr.10355/09.12.2005), pe care va solicitam sa le cereti la Tribunalul Bistrita-Nasaud, Curtea de Apel Cluj si Inalta Curte de Casatie si Justitie; - ordonantele si mandatele de arestare preventiva si de interceptari ambientale si telefonice semnate de domnul procuror Daniel Marius Morar, rechizitoriul si hotararile judecatoresti penale pe fond in toate etapele procesuale in cauza penala privindu-l pe domnul Viorel Burzo (Dosarul nr. 611/2001 al Curtii Supreme de Justitie - Sectia penala si Dosarul nr. 119/2001 al Curtii Supreme de Justitie - Completul de 9 judecatori), pe care va solicitam sa le cereti de la Parchetul de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie si la Inalta Curte de Casatie si Justitie; - scrisorile Curtii Europene a Drepturilor Omului catre Misiunea Permanenta a Romaniei pe langa Consiliul Europei din 14.10.2011, 21.10.2011 si 25.11.2011, scrisorile semnate de procurorul sef DNA Daniel Marius Morar catre Curtea Europeana a Drepturilor Omului nr. 1580/C/2011 din 19.10.2011, 16.11.2011 (versiunile in limba romana si in limba engleza) si 23.11.2011 si scrisoarea Ministerului Afacerilor Externe nr. H2/4013/15.11.2011 catre DNA, toate privind chestiunea imunitatii judecatorului CEDO, domnul Corneliu Birsan, pe care va solicitam sa le cereti de la Directia Nationala Anticoruptie si de la Ministerul Afacerilor Externe. Demersurile facute direct de reclamanta AMR pentru obtinerea acestor inscrisuri nu au fost incununate de succes, depunand in acest sens fotocopii certificate pentru conformitate cu originalul, in 3 exemplare, dupa urmatoarele inscrisuri: adresa nr. 14/BIRP/3900/17/A/2013/23.08.2013 a Tribunalului Bihor; adresa din 23.09.2013 a Tribunalului Cluj; adresa nr. 24303/23.09.2013 a Inaltei Curti de Casatie si Justitie; adresa nr. 46/L/30.09.2013 a inaltei Curti de Casatie si Justitie Sub aspectul probei cu expertiza, in temeiul art. 330 alin. (3) C.proc.civ., solicitam efectuarea unei expertize lingvistice romana-engleza, de Facultatea de Limbi Straine a Universitatii din Bucuresti, pe versiunile romana si engleza ale scrisorii semnate de procurorul sef al DNA Daniel Marius Morar catre Curtea Europeana a Drepturilor Omului din 16.11.2011, pentru compararea parag. 1 de sus pag. 4 a versiunii in limba romana cu parag. ultim de jos pag. 3 a versiunii in limba engleza, pentru a se stabili natura si gravitatea erorii de traducere. Sub aspectul probei cu martori, solicitam audierea ca martor a numitului Daniel Marius Morar, pentru care indicam, in vederea citarii, locul sau de munca: Curtea Constitutionala, Palatul parlamentului, intrarea B1, Calea 13 Septembrie, nr. 2, sector 5, Bucuresti, cod postal 050725. Aspecte de procedura: Procedura prealabila a plangerii administrative a fost parcursa cu respectarea art. 7 din Legea nr. 554/2004 a contenciosului administrativ si a art. 193 C.proc.civ. Achitat taxa judiciara de timbru in cuantumul prevazut de lege. In caz de neprezentare reclamanta AMR solicita judecarea cauzei in lipsa, in temeiul art. 411 alin. (1) pct. 2 teza finala C.proc.civ. Prezenta cerere de chemare in judecata este redactata de av. Corneliu-Liviu POPESCU, avocat in Barourile Bucuresti si Paris, si este depusa, in trei exemplare, din care unul pentru instanta si doua pentru comunicare paratilor, impreuna cu inscrisurile mijloace de proba in fotocopie certificata in doua exemplare si cu dovada in original al achitarii taxei judiciare de timbru, la Curtea de apel Bucuresti - Sectia a VIII-a Contencios administrativ si fiscal, astazi, 19.11.2013”. - Presedintele Asociatiei Magistratilor din Romania, judecator, conf. univ. dr. Dan Spanu * Cititi aici cererea de chemare in judecata formulata de AMR, in forma originala * Cititi aici plangerea administrativa prealabila formulata de AMR la Administratia Prezidentiala
Posted on: Sat, 30 Nov 2013 21:41:02 +0000