C. Rădulescu-Motru în “Revizuiri și adăugiri 1944” (Ed. „Floarea Darurilor“, 1996) face precizări cu valori teoretice și totodată analize de psihologie a poporului român. Câteva citate revelatoare: „Este în lumea politicienilor noștri o manie de a considera țara ca un bun al lor propriu asupra căruia pot face tranzacții“ (p. 96); „Lipsa de prevedere, care caracterizează opera noastră legislativă, se întinde peste tot, până la cele mai neînsemnate măsuri administrative“ (p. 165); „nu apare ceva pe lume de natură ușoară, idei metafizice, speculații mistice, școli literare sau artistice de originalitate dubioasă, care să nu aibă numaidecât admiratori și imitatori în România“ (p. 250-251). Și totuși, o consolare: „Firea românului nu este leneșă: este însă iubitoare de ocupație variată“ (p. 250). O caracteristică a sufletului românesc, care se poate constata iarăși de la o primă privire comparativă, este “neperseverența” la lucrul început. Românul este greu până se apucă de ceva, că de lăsat se lasă ușor, zice un scriitor popular ( I. Creangă)) Activitatea românului o compară mulți cu un foc de paie. În Apus, omul se înfige adânc cu munca sa în natură; românul rămâne la suprafață. Omul din Apus face opere durabile, pe când românul improvizează. Și cu toate acestea, tot despre român se afirmă, cu aceeași dreptate, că este îndelung răbdător, că este conservator și tradiționalist. Sufletului românesc i s-au mai atribuit încă alte multe caracteristici. S-a spus că este “nedisciplinat” în ceea ce privește munca pe terenul economic. Pe când celelalte popoare din Apus păstrează muncii un ritm regulat, ca de ceasornic, poporul român cunoaște munca dezordonată, sub formă mai mult de joc. Românul nu muncește metodic, ci în “salturi”; are lungi perioade de odihnă, iar la nevoie dă pe brânci și face muncă de sclav. Apoi, ca de o altă caracteristică a sufletului românesc, s-a vorbit de “lipsa spiritului commercial”. De asemenea este cheltuitor cu timpul, într-o măsură cum nu sunt popoarele din Apus. Timpul este pentru roman orice, numai monedă nu. La târg stă și se tocmește ceasuri întregi pentru un lucru de nimic. Tot așa la petrecere, pierde zile și nopți întregi. Pe lângă aceste caracteristici, care sunt defavorabile, i se mai atribuie sufletului românesc multe altele, favorabile. Se spune despre el că este primitor, tolerant, iubitor de dreptate, religios.
Posted on: Tue, 09 Jul 2013 05:33:55 +0000
Trending Topics
Recently Viewed Topics
© 2015