Claudiu Ionescu: DESPRE LAȘITATE ȘI IPOCRIZIE Cum te poți uita dimineața-n oglinda când știi ca n-ai făcut ce trebuia sa faci, că toate valorile tale morale pe care le-ai învățat de la părinti sau cu care te-a alimentat sistemul, le-ai pierdut sau le-ai ascuns într-un ungher al sufletului tău. Cum te vei comporta atunci când te vei întâlni cu Traian, cum îl veți privi în ochi, în momentul în care el va fi din nou șeful tău ? Cu cel cu care ai mâncat o pâine amara, cu cel care ai avut atâtea clipe minunate, satisfacții, eșecuri, cu cel căruia cândva îi spunea-i sa trăiți, celui căruia ii spunea-i ca îi ești prieten, cel care pentru tine a fost modelul, cu omul căruia ii datorezi totul: întreaga ta structura sufleteasca s-a clădit pe ideile lui, pe forța lui mentală, că tot bagajul de cunoștințe pe care l-ai asimilat în decursul anilor și de care te folosești în fiecare zi, crezând ca e al tău, că tot ce ai făcut a fost ca urmare a inspirației lui ? Nu știu ce sa zic, fiecăruia dintre noi, Dumnezeu, cel care ne-a clădit după chipul și asemănarea lui, ne-a dat o misiune, ne-a dat totul, ne-a dat și cel mai mare dar : NE-A LĂSAT SĂ ALEGEM. De obicei, oamenilor li se vede caracterul în situații limită, în momentele în care trebuie sa salveze pe cineva sau când trebuie sa reacționeze la o anumita situație. In acele momente, cei curajoși reacționează imediat, cu toate riscurile inerente, se fac scut în fata primejdiei și se SACRIFICA. Marin Preda spunea în Cel mai iubit dintre pământeni că până și șobolanii se sacrifică pentru aşi salva confrații. Cei lași cauta diverse scuze, diverse pretexte care le limitează acțiunile, că au copii de crescut, că au rate la bănci, ca pot fi arestați, ca nevasta îl arunca pe ușă afară... si lista cu motive se poate lărgi la infinit... Cum iți poți continua munca când știi ca de acum înainte TOTUL S-A SCHIMBAT, că nu vei mai fi același om, că interiorul tău este zdruncinat iremediabil, că fiecare zi va fi aceeași…banala ca o zi de luni, mohorâta, anosta, înnegurată, în care abia iți vine sa-ți târăști picioarele prin glodul oraşului, că tot ce vei face de acum va fi doar o chestie de rutină, că abia aștepți sa pleci acasă, că abia aștepți sa ieși la pensie, sa cultivi turta dulce pe autostrada ? Îți spun eu: te-ai schimbat. Când vei afla ca EL e liber, vei merge în fața oglinzii și iți vei trage doua flegme peste imaginea ta reflectata distorsionat. Mai ai și alta varianta, pe care eu o detest cel mai mult, în care te vei duce la EL și ii vei spune că tu i-ai fost alături, că te-ai rugat în fiecare zi pentru eliberarea lui, că ,,urmai,, sa iei atitudine și poate ii vei spune, într-un acces de sinceritate, ca ești și tu, ca tot ceilalți, un simplu... om. Nu am decât un sfat pentru tine, LAȘULE , care ai vrut sa fi ZEU... încearcă sa trăiești din nou, fă-ți datoria, respectă legea și, uneori, când pici în cazanul cu melancolie, sa te gândești ca puteai fi .... o zi vultur şi nu 300 de ani cioară.... PS. Orice asemănare cu realitatea este pur întâmplătoare!
Posted on: Mon, 18 Nov 2013 16:18:27 +0000
Trending Topics
Recently Viewed Topics
© 2015