Dintre cei aproximativ 617.000 de deţinuţi politici închişi în România în perioada comunistă, circa 120.000 au murit în închisoare. Cu toate acestea, în pofida trecutului lor, membrii aparatului de securitate, cum ar fi Vişinescu, au continuat să primească pensii de la stat, ceea ce a contribuit la nemulţumirea resimţită de mulţi români în legătură cu această situaţie. România a avut unul dintre cele mai crude regimuri comuniste din regiune, explică Laura Ştefan, expert anticorupţie şi fost director în cadrul Ministerului român al Justiţiei. Am avut 50 de ani de comunism şi apoi, în ultimii 20 de ani, persoanele responsabile au fost lăsate în pace. Astăzi, ei au pensii şi locuinţe frumoase, adaugă Ştefan. Această situaţie a început să se schimbe în cursul lunii trecute, atunci când Vişinescu, 88 de ani, în prezent pensionar, care trăieşte în Bucureşti, a fost acuzat de genocid în legătură cu activităţi din anii 50 - 60, atunci când acesta a fost comandantul penitenciarului de la Râmnicu Sărat, cunoscut pentru faptul că aici au fost internaţi deţinuţi politici în timpul regimului comunist. Vişinescu este acuzat de implicare directă în şase decese. Săptămâna trecută, autorităţile au adus acuzaţii similare lui Ion Ficior, 85 de ani, comandantul Peripravei, un lagăr de muncă în partea de est a României, unde, la începutul acestei luni, autorităţile au confirmat descoperirea unei gropi comune. Cu toate acestea, notează Christian Science Monitor, mulţi români simt că până în prezent s-a făcut puţin în privinţa crimelor din perioada comunistă, iar cei responsabili pentru cele mai mari excese nu au fost pedepsiţi. A fost o amnezie colectivă, la care au participat politicienii, susţine Vladimir Tismăneanu, profesor la Universitatea Maryland, care a condus o comisie guvernamentală în perioada 2006-2007 pentru a examina crimele din perioada comunistă. Comisia a fost formată după ce preşedintele român, Traian Băsescu, a condamnat oficial regimul comunist. Cu toate acestea, abia în martie 2012, România a schimbat statutul crimelor deosebit de grave, permiţând urmărirea penală a celor de la ale căror crime au trecut peste 40 de ani. De asemenea, Parlamentul României a aprobat la sfârşitul lunii trecute un proiect de lege prin care foştii şefi din perioada comunistă, găsiţi vinovaţi de grave încălcări ale drepturilor omului, vor trebui să plătească până la 70% din veniturile lor lunare foştilor prizonieri politici. Aproximativ 3.500 de supravieţuitori ai închisorilor comuniste sunt încă în viaţă. În pofida acestor evoluţii, mulţi pun la îndoială dorinţa autorităţilor de a urmări în justiţie oficialii de rang superior sau cazurile legate de ultimele zile ale regimului comunist, în condiţiile în care unii dintre cei aflaţi chiar şi azi la putere îşi făceau loc către vârf, comentează sursa citată. Până în prezent, au fost vizate doar rotiţe din aparatul comunist, cum ar fi Vişinescu, nu figurile majore din acea perioadă, explică Tismăneanu. Potrivit publicaţiei americane, au fost ridicate semne de întrebare în privinţa faptului că au fost vizate doar cazurile din primii ani ai regimului comunist, însă cei implicaţi susţin însă că acesta nu este decât primul pas. Lista cu 35 de nume este un punct de plecare , explică Adelina Ţintariu, directorul general-adjunct al IICCMER. Vişinescu le-a declarat procurorilor că el nu a făcut decât să urmeze ordinele şi că nu a omorât pe nimeni. Da, oamenii au murit, a recunoscut el. Dar oamenii mor şi în alte locuri, a adăugat fostul şef de penitenciar. De asemenea, acuzaţiile de genocid formulate împotriva Vişinescu şi Ficior au generat nedumerire, în condiţiile în care acuza de genocid se aplică în mod normal încercărilor de a elimina grupuri etnice şi religioase, mai degrabă decât adversari politici. Ei ar trebui să fie acuzaţi de crime împotriva umanităţii, nu de genocid, explică Tismăneanu,
Posted on: Sat, 09 Nov 2013 08:14:11 +0000
Trending Topics
Recently Viewed Topics
© 2015