Inventar istoric al tezaurului confiscat de rusi!! NUMAI pentru cei interesati de istorie si ... politica economica (sic!)...... sa ai rabdare si sa citesti pina la sfirsit ... totul este succint ...... tezaur : dex-online.ro/tezaur/cauta/ Lista tezaurului Romaniei… Tezaurul de la 1917? În august 1916 Carol I moare, iar România ia decizia intrarii în razboi alaturi de Antanta. Dar eram slab înarmati, bazându-ne, ca si astazi, mai mult pe tratatele cu marile puteri decât pe propriile tunuri. Desi campania a debutat favorabil, prin patrunderea trupelor române în Transilvania, în scurt timp, trupele germane, austro-ungare si bulgare au preluat initiativa ocupând, în toamna aceluiasi an, Dobrogea, Oltenia si Muntenia, conducerea României fiind nevoita sa mute capitala tarii de la Bucuresti la Iasi. În luna noiembrie, s-a decis si mutarea sediului Bancii Nationale a României, inclusiv tezaurul, la Iasi . Din cauza ca trupele austro-ungare înaintau, la 12 decembrie 1916, Consiliul de Ministri aproba transferul tezaurului în Rusia, spre pastrare, pâna la terminarea conflagratiei mondiale. Tezaurul care urma sa ia drumul Moscovei era compus din: acte, documente, manuscrise , monede vechi, tablouri, carti rare, odoarele manastiresti din Moldova si Muntenia (printre care si osemintele domnitorului Dimitrie Cantemir, arhive, depozite, colectii ale multor institutii publice si particulare, actiuni, obligatiuni, titluri de credit, dar si aur, în cea mai mare parte proprietate a Bancii Nationale a României. Bunurile au fost încarcate într-un tren cu 24 de vagoane care a dus tezaurul în beciurile Kremlinului, unde se afla si tezaurul Rusiei. Valoarea declarata a bunurilor românesti din acel tren era de 1.594.836.721,09 lei (la valoarea leului de atunci – n.r.) din care aur efectiv în valoare de 574.523,57 lei, arhiva evaluata la 500.000 de lei, iar restul, adica 1.593.762.197,52 lei, erau obligatiuni, titluri de credit, tablouri, carti rare etc. În 1917,izbucneste revolutia bolsevica la Petrograd , comunistii preiau controlul fostului stat tarist, iar Rusiaiese din razboi si confisca tezaurul României. Imediat, Lenin începe sa toace depozitele românesti de la Kremlin. Conform documentelor aflate la Arhivele Nationale din Bucuresti, în adresa nr. 116 din 16 ianuarie 1918, Lenin trimite urmatorul ordin : “Stimate tovarase, Consiliul Comisarilor Poporului a hotarât alocarea sumei de 5.000.000 de ruble Colegiului suprem Ruso-Român pentru problemele României si Basarabiei, cu amortizarea acestor sume din fondul românesc arestat la Moscova”. Cu alte cuvinte, îsi formau retele de spionaj împotriva noastra cu propriii nostri bani. Între timp se termina razboiul si Regatul României se întregeste cu Transilvania, Basarabia si Bucovina . În 1921, guvernul de la Washington îl anunta pe cel de la Bucuresti ca pe piata aurului din Statele Unite au aparut piese cu marca tezaurului românesc depozitat la Kremlin. Adica sovieticii îsi faceau linistiti cumparaturile din SUA, ca bani aveau de la români. Începe scandalul international, iar rusii ne propun sa le cedam tezaurul contra recunoasterii alipirii Basarabiei la România. Bucurestiul refuza propunerea si cere insistent tezaurul. Tezaurul maresalului Antonescu În 1935, Uniunea Sovietica ne restituie, din tot ce aveam la ei, doar arhivele si osemintele lui Dimitrie Cantemir. În 1939, începe al Doilea Razboi Mondial, iar România se aliaza cu Germania . Maresalul Ion Antonescu încheie un pact cu Hitler, iar tara noastra începe sa vânda statului nazist diferite produse, în special grâu si petrol, contra aur. În urma acestui comert, rezerva de metal pretios a Bancii Nationale a României ajunge în 1944 la 244,9 tone, cea mai mare din toata istoria tarii noastre. În 1944, de frica invaziei sovietice, aceasta rezerva uriasa e ascunsa într-o grota de la manastirea Tismana. Ea reapare în documente în februarie 194, când este readusa la Bucuresti sub supravegherea armatei sovietice. Dupa care se asterne tacerea pâna în 1953, când se consemneaza ca rezerva de aur a României este de 53,1 tone. Fata de 1947 avem un minus de 191,8 tone. “Acest aur a fost luat de rusi ca plata a datoriei de razboi”, ne-a spus Adrian Vasilescu, consilier si purtator de cuvânt al guvernatorului Bancii Nationale. Informatia e infirmata însa de documente. Potrivit acordului sovieto-român pentru pagubele de razboi, semnat la Moscova în 16 ianuarie 1945, România a fost obligata sa plateasca URSS-ului, între 12 septembrie 1944 si 12 septembrie 1950, 300 milioane dolari, adica 50 milioane dolari anual timp de 6 ani, în produse petroliere, cherestea, vite, grâne, vase maritime si fluviale, material mecanic si feroviar etc. Deci, cele aproape 200 de tone de aur de la Tismana nu au fost luate de rusi ca despagubire de razboi. Dar în ce mod? Surse din Ministerul de Externe al României sustin ca acel tezaur a fost luat în custodie de Moscova, adica în pastrare (cu de-a sila, desigur), iar România poate si trebuie sa puna problema recuperarii acestui al doilea tezaur, de doua ori mai consistent decât primul. În 1995, statul român reia cererea de retrocedare a tezaurului “arestat” în 1917. Ulterior, se formeaza o comisie româno-rusa de istorici care sa studiaze chestiunea, adica valoarea datoriei Rusiei fata de România. Oficial trebuie sa recuperam 93,4 tone de aur, în valoare actuala de 2.668.000.000 de dolari din tezaurul trimis la Moscova în 1917. Despre celelalte bunuri ale acelui tezaur – actiuni, obligatiuni, titluri de credit etc., cele mai valoroase de altfel – nu se mai vorbeste nimic si nici despre cele aproape 200 de tone de aur luate de rusi în 1947. Revenim în 1956, când URSS ne restituie “Closca cu puii de aur”, un numar de piese din tezaurele bisericilor si 1.350 de picturi si gravuri. Cantitatea de aur restituita în acel moment cântarea 33 de kilograme. În 1965, Ceusescu merge la Brejnev, presedintele de atunci al URSS, si cere restul tezaurului din 1917. Brejnev se enerveaza si spune ca acel tezaur a fost plimbat prin toata Rusia si s-a mai pierdut din el pe drum. Citam: “O parte din aur a fost jefuit de armatele tariste, care probabil l-au dat tarilor straine”. Liderul sovietic a cerut insistent renuntarea la acest litigiu, spunând ca, daca dezgroapa el mortii, poate scoate România cu mari datorii fata de URSS. Dar Ceausescu nu s-a lasat, litigiul a ramas deschis. De la al Doilea Razboi Mondial si pâna astazi, cantitatea de aur detinuta de Banca Nationala a României a avut urmatoarea fluctuatie: 1944: 244,9 tone 1953: 53,1 tone, 1969: 111 tone 1972: 64,4 tone 1983: 118,7 tone 1987: 42,2 tone 1997: 93,4 tone 2008: 107 tone. Lista tezaurelor descoperite în România Tezaur funerar roman (Mormântul de la Neptun, judetul Constanta ) Descoperit în anul 1972, la 2 kilometri de Mangalia (anticul Callatis). Într-un sarcofag sigilat se afla scheletul unei nobile cu un bogat inventar, printre care obiecte din sticla, lemn si os, încaltaminte, oglinzi din bronz, resturile unui instrument muzical din lemn si diadema de aur. Muzeul de Istorie Constanta . Tezaur funerar roman din Constanta (anticul Tomis) Descoperit în 1986 în necropola tomitana. Contine peste 60 de obiecte de podoaba de aur. Muzeul de Istorie Constanta . Cercei elenistici de aur – secolul al II-lea î. Hr. Descoperiti la Mangalia, judetul Constanta . Se afla la Muzeul de Istorie Constanta . Tezaurul de la Galesu,Poarta Alba, judetul Constanta . Descoperit în 1951, este compus din doua mansoane din aur tronconice, probabil diademe. Datare – prima vârsta a fierului, anul 500 î.Hr. Muzeul National de Istorie Bucuresti. Crucea de aur – Histria, judetul Constanta Arta romano-bizantina, secolul al VI-lea d.Hr. Muzeul National de Istorie Bucuresti Cruce, comuna Jijia, judetul Tulcea. Descoperita în 1950 în fosta cetate romano-bizantina Dinogetia, în straturile apartinând secolului al X-lea d.Hr. Muzeul National de Istorie Bucuresti Inel din aur, descoperit în 1954 în cetatea Dinogetia împreuna cu alte trei inele de aur. Arta bizantina din secolul al XI-lea d.Hr. Muzeul National de Istorie Bucuresti Tezaurul de la Pietroasa, Buzau , cunoscut si sub numele “Closca cu puii de aur”. A fost descoperit în 1837. Initial, depozitul a avut 22 de obiecte, dintre care autoritatile au recuperat doar 12, în greutate de circa 19 kilograme. Tezaurul este format din vase si podoabe de lux lucrate în epoci diferite, dar apropiate. Au apartinut, probabil, unei capetenii “barbare” de origine germanica din secolul al V-lea, respectiv Athanaric, regele vizigotilor. Faimoasa comoara a avut parte, de la descoperire, de numeroase “aventuri”, fiind descompletata, distrusa, recuperata, furata si partial distrusa în 1875, salvata de la incendiu în 1876, restaurata la Berlin, plecata la Moscova între 1917 – 1956. Muzeul National de Istorie Bucuresti Diadema princiara getica de la Bunesti, judetul Vaslui. Descoperita în cetatea geto-daca de aici în 1984. bijuteria, fara echivalent în România, este, probabil, un obiect de import. Secolele IV-II î.Hr. Muzeul National de Istorie Bucuresti Diadema hunica de la Gheraseni, judetul Buzau . O alta diadema asemanatoare a fost descoperita si la Buhaieni, judetul Iasi . Ambele sunt datate în primul sfert al veacului al V-lea d.Hr. Muzeul Judetan Buzau . Tezaurul de la Brad, judetul Bacau La Brad s-a descoperit în 1982 un important tezaur de obiecte din os, cupru, dar si doua mici discuri din aur. Discurile sunt cele mai vechi obiecte din aur, au fost faurite cu 7 mii de ani în urma si apartin Culturii Cucuteni A. Muzeul din Roman. Tezaurul de la Baiceni, comuna Cucuteni, judetul Iasi . A fost descoperit întâmplator în 1959. Arta traco-getica din secolul al IV-lea î.Hr. Muzeului National de Istorie Bucuresti. Tezaurul de la Stâncesti, judetul Botosani. Descoperit într-o asezare getica în timpul unor excavatii în 1960, este datat în secolul al V-lea î.Hr. Muzeul National de Istorie Bucuresti Tezaurul de la Radeni, judetul Neamt. În 1966 s-au descoperit 3 cesti cu toarte, din aur, unice pe teritoriul româniei. Secolul V î.Hr. Muzeul din Neamt. Tezaurul de la Tufalau, comuna Borosneul Mare, judetul Covasna. Descoperit în 1840, tezaurul era depus într-un vas de ceramica si avea greutatea de 3 kilograme. Alcatuit din aproxiamtiv 300 de obiecte si podoabe, a fost ulterior risipit sau pierdut, doar o mica parte fiind salvata. În mod deosebit se remarca toporul din aur. Secolul al VIII-lea î.Hr. Se afla la Muzeul de Istorie din Viena. Bratara de la Pipea, comuna Nades, judetul Mures. A fost faurita în secolul al V-lea î.Hr. Se afla la Muzeul National din Budapesta. Bratara de aur de la Vlad, judetul Brasov . Se afla la Muzeul de Istorie din Viena. Înca doua bratari asemanatoare, gasite tot în Transilvania, se alfa la Muzeul National din Budapesta. Coiful getic de aur de la Poiana-Cotofenesti, judetul Prahova. Descoperit întâmplator în 1928, este un coif de ceremonie de tip getic bogat decorat prin ciocanire. Secolul al IV-lea î.Hr. Se afla la Muzeul National de Istorie din Bucuresti. Cercel de aur, Buzau . Este arta romano-bizantina din secolele IV-V. Se afla în colectiile muzeului National de Istorie Bucuresti. Tezaurul fuenerar de la Hârsova, judetul Tulcea. Descoperit în necropola romana de la Hârsova (anticul Carsium) în 1987. Cuprinde fibule si aplice de aur ce apartin unui ofiter roman de rang înalt si familiei sale – secolul al Iv-lea d.Hr. Se afla în Muzeul de Istorie Constanta . Pandativ – Gumelnita, judetul Calarasi. Mileniul III î.Hr. Se afla la Muzeului National de Istorie Bucuresti. Tezaurul de al Turnu Magurele, judetul Teleorman. Este un ansamblu de piese descoperite în 1880. Secolul al V-lea. Se afla la Muzeului National de Istorie Bucuresti. Tezaurul de la Persinari, judetul Dâmbovita. Descoperit în 1954, cuprinde 11 pumnale si un fragment de spada de tip micenian. Epoca de mijloc a bronzului-secolul al XVI-lea î.Hr. Muzeului National de Istorie Bucuresti. Diadema de nunta de la Goranu, judetul Vâlcea,a fost descoperita în 1980. Este o piesa de import din vestul europei – secolul al XII-lea. Se afla în colectiile muzeului National de Istorie Bucuresti. Podoabele de la Curtea de Arges. În 1926 a fost descoperit, în interiorul bisericii Sf. Nicolae Domensc, un mormânt voievodal intact, nejefuit dealungul timpului. Atribuit lui Vladislav Vlaicu (voievod între 1364-1366), mormântul pastra parti din vesmântul cu care fusese îngropat. Cel mai frumos obiect este paftaua de aur a centurii. Muzeului National de Istorie Bucuresti. Tezaurul de la Smig, comuna Atel, judetul Sibiu . Apartine epocii bronzului (secolul al XV-lea î.Hr.). Unele piese sunt pastrate la muzeul din Cluj-Napoca , altele la Muzeul National din Bucuresti si o parte la Muzeul de Istorie din Budapesta. Bratara de aur descoperita într-un loc necunoscut din Transilvania. Epoca de muijloc a bronzului, aproxiamtiv secolul al XVI-lea. Se pastreaza la Muzeul de Istorie din Cluj-Napoca . Tezaurul de la Moigrad, judetul Salaj. Descoperit înainte de 1912, se compune din patru piese, din care una este cel mai mare obiect neolitic din aur descoperit la noi în tara . Aceasta piesa este realizata prin ciocanire si decupare din aur nativ. Priam jumatate a mileniului al IV-lea î.Hr. Muzeului National de Istorie Bucuresti. Tezaurul de la Sarasau, judetul Satu Mare. Tezaur bogat din secolele X – VII î.Hr. este împrastiat pe la mai multe muzee. Aici o piesa de la Muzeul de Istorie din Budapesta. Diademele de la Sarmasag, judetul Salaj. Descoperite în 1900, sunt 4 diademe si alte 3 mici artefacte. Epoca de mijloc a bronzului – secolul al XVI-lea î.Hr. Muzeul de Istorie Cluj-Napoca . Tezaurul din primul mormânt princiar de al Apahida, judetul Cluj, zis al lui “Omharus”. Descoperit în 1989. S-au gasit podoabe de vesmânt si harnasament ce au apartinut probabil unui important persoanj de neam germanic-gepid. A doua jumatate a secolului al V-lea d.Hr. Muzeului National de Istorie Bucuresti. Tezaurul de la Velt, judetul Sibiu . Descoperit în 1905, într-un mormânt. Obiectele au apartinut, probabil,unei capetenii germanice. Secolul al V-lea d.Hr. Muzeului National de Istorie Bucuresti. Bratarile dacice de aur. Descoperite în zona Sarmisegetuza Regia (Gradistea Muncelului, judetul Hunedoara) prin braconaj arheologic, în anii 2000 – 2001, în doua locuri diferite si comercializate ilegal. Statul român a recuperat pâna în ianuarie 2008, 9 din cele 15 bratari descoperite. Apartin epocii dacice clasice, secolele I î.Hr.–I d.Hr.Muzeului National de Istorie Bucuresti. Tezaurul de la Sacuieni, judetul Bihor. Descoperit în 1927, cuprindea atunci 8 falere de aur, dintre care au ajuns la noi doar 3 si jumatate. Secolul al X-lea î.Hr. Muzeului National de Istorie Bucuresti. Tezaurul de la Graniceni, judetul Arad . Descoperit înainte de 1909, este compus din 3 falere mari din aur din secolul al VIII-lea î.Hr. Placutele votive de la Geoagiu-Bai, judetul Hunedoara. Descoperite în1986 în complexul termal antic, cele 8 placute sunt dedicate unor zeitati protectoare si tamaduitoare ale apelor. Secolele II-III d.Hr. Muzeul din Deva Tezaurul de la Pecica-Rovine, judetul Arad . Descoperit în 1938 este compus din 48 de conuri din tabla de aur, gaurite pentru a fi însirate pe un snur si o mica falera – sec.al VII-lea î.Hr. Muzeului National de Istorie Bucuresti. Tezaurele de kosoni – Gradistea Muncelului, jud. Hunedoara. Între anii1992-2001 braconierii arheologici au jefuit mai multe tezaure de moneda de aur de tip koson, cunoscute doar pe teritoriul Transilvaniei, din zona muntilor Orastiei. Imita denarii romani republicani emisi de Brutus, dar cu adaosul “Koson”. Probabil ca aceste monede au fost batute de un suveran dac, dar în conditii înca neelucidate. Secolul I î.Hr. Se gasesc în diverse muzee, colectii particulare si banci. Tezaurul de la Ostrovul Mare, judetul Mehedinti. Descoperit în 1921, este format din 33 de falere, 10 inele si 3 bratari. Epoca de mijloc a bronzului – secolul al XVI-lea. Muzeul National de Istorie Bucuresti. Tezaurul de la Hinova, judetul Mehedinti. A fost descoperit în 1976, are o greutate de 5 kilograme si e compus dintr-un numar mare de obiecte de podoaba. Secolul al VIII-lea î.Hr. Muzeul National de Istorie Bucuresti. Tezaurul al II-lea de la Apahida, judetul Cluj. Descoperit în doua etape, între 1968-1969, într-un mormânt al unei printese gepide. Contine Podoabe de vesmânt, aplice de harnasament, vesela de sticla decorata cu foi de aur. Secolul V d.Hr. Muzeul National de Istorie Bucuresti. Tezaurul de la Someseni, judetul Cluj. Descoperit în 1956-1957, este tezaurul funerar al unei printese gepide crestine. Bijuteriile erau produse în Imperiul Roman, special, probabil, pentru a le oferi conducatorilor germanici. A doua jumatate a secolului al V-lea d.Hr. Muzeului National de Istorie Bucuresti. Inel de aur – Turda, judetul Cluj. A fost descoperit în 1996 în mormântul unei printese gepide, în interiorul castrului roman Potaissa. Secolul V d.Hr. Muzeului de Istorie Turda. Lingou roman de aur – Feldioara, judetul Brasov . A fost descoperit în 1880, are o greutate de 393,2 grame si este datat între anii 379-380 d.Hr., dupa una din stampile, ce reprezinta 3 împarati romani. Muzeul National de Istorie Bucuresti. Tezaurul de la Biia, judetul Alba. Descoperita în 1845, este o cana ritualica si o bratara din secolul al VII-lea î.Hr. O piesa se aflala Muzeului National de Istorie Bucuresti, iar alta la Viena. Tezaurul de la Fitireaz, judetul Arad . A fost descoperit în secolul al XIX-lea si este format din 16 bratari de aur cu capetele terminate în spirale. Secolul al VII-lea î.Hr. Tezaurul d ela Sânnicolau Mare, judetul Timis. Descoperit în 1799, este cel mai bogat tezaur descoperit pe teritoriul României. Format din 23 de vase, cântareste aproape 10 kilograme. Studiile recente arata ca vasele ar fi fost eralizate de atelierul unui mester persan de traditie sassanida, comandate fiind de niste conducatori protobulgari care stapâneau asupra Banatului în veacul al X-lead.Hr. Obiecte se afla la Muzeul din Viena. Tezaurele de la Simleul Silvaniei, judetul Salaj. Tezarul 1, descoperit în 1797. Cuprinde un faimos colier cu pandative simbolice, 13 medalii romane transformate în medalioane si alte obiecte. Se afla la Muzeul din Viena. Tezaurul 2, descoperit în 1889, cuprinde 10 perechi de fibule de argint aurit, 3 vase de aur semisferice, 2 bratari si alte fragmente datate la începutul secolului al V-lea d.Hr. Se afla la Muzeul din Budapesta. ... etc ... ... citeste si : tezaurulromaniei/ ro.wikipedia.org/wiki/Tezaurul_Rom%C3%A2niei ro.wikipedia.org/wiki/Tezaurul_de_la_Pietroasele
Posted on: Thu, 17 Oct 2013 21:19:06 +0000
Trending Topics
Recently Viewed Topics
© 2015