Material postat prin amabilitatea doamnei Maria Roşu, căruia îi mulţumesc foarte mult !!! Oraşul cu trei peceţi Oraşul Cluj a avut trei matrice sigilare. Prima, folosirea căreia se poate urmări până în anul 1375, când probabil s-a pierdut, a doua, mai mică, din 1377, când stema oraşului a fost reconfirmată de rege, şi a treia confecţionată în 1480. Primul sigiliu cunoscut apare aplicat pe o diplomă emisă de breasla blănarilor în 1369. Rotund, cu un diamentru de 40 mm, legenda cu litere majuscule: S • CIVIVM ø DE x CLVSWAR Emblema reprezintă o poartă cu hersă şi trei bastioane cilindrice, prevăzute cu coronament crenelat. Bastionul din mijloc, mai înalt şi cu cinci creneluri, cele două laterale cu câte patru creneluri. Datează, probabil, din 1316, an în care Clujul a devenit oraş. În 1377, la solicitarea lui Nicolas Zekel villicus (crainic) şi Ladizlaus fiul lui Laurentius civis de Clvswar, regele Ludovic I, prin diploma emisă la data de 18 mai 1377 la Bistriţa, acordă hospesilor şi cetăţenilor liberi ai oraşului Cluj dreptul de a folosi în continuare sigiliul oraşului, pe care îl aplică de când e lumea şi pe care, se zice, sunt gravate trei turnuri. Îl pot folosi în caz de proces laic sau bisericesc, deliberare, activităţi proprii şi la emiterea scrisorilor pentru delegaţi, conform obiceiurilor statului şi ale altor oraşe regale. După această reconfirmare oraşul a confecţionat o matrice sigilară cu un diametru de 24 mm, turnată. Legenda este gravată iar emblema realizată prin ştanţare. S ø CIVIVM ø DE CLVSWAR ø Poarta cu hersă e prezentă, însă cele trei bastioane nu mai sunt cilindrice şi au câte trei creneluri. Fiecare bastion are câte o fereastră înaltă, în formă de dreptunghi. La 2 iulie 1405, Sigismund de Luxemburg ridică Clujul la rang de oraş liber regal, reconfirmă din nou emblema oraşului şi declară că toţi locuitorii regatului, fără excepţie, sunt datori a recunoaşte că documentele care poartă sigiliul oraşului Cluj au aceeaşi putere de adeverire şi forţă juridică ca şi documentele prevăzute cu sigiliul oraşului Buda. În 1480 oraşul e nevoit să confecţioneze o a treia matrice sigilară, înlocuind încă o dată pe cea pierdută. (În 1488 conducerea oraşului aduce o hotărâre, prin procedură civilă, prin care se stabileşte - paragraful 3 - ca pecetea Clujului să fie sub permanenta pază a opt juraţi.) By: Liga Transilvania Democrata
Posted on: Fri, 15 Nov 2013 12:37:22 +0000
Trending Topics
Recently Viewed Topics
© 2015