Mediatizarea APIA în presa centrală Luni, 30 septembrie 2013 Subvenţia la motorină pentru 2013 ar putea fi plătită la începutul anului 2014 AgroInfo Subvenţia la motorină pe baza deconturilor pe care le au fermierii în 2013 ar putea fi plătită la începutul anului 2014, a anunţat Daniel Constantin, ministrul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, la o conferinţă de specialitate. „În aceste zile avem un proiect de Hotărâre de Guvern care este deja la Ministerul de Finanţe şi încercăm să trecem acest proiect de Hotărâre astfel încât pe baza deconturilor pe care le-au fermierii în 2013 să putem să plătim şi subvenţia la motorină la începutul anului 2014. Este un lucru pe care l-am discutat cu asociaţiile şi sper să reuşim să-l ducem la capăt”, a spus Daniel Constantin. Şeful MADR a specificat că pentru anul 2012 s-au dat toate subvenţiile. De asemenea, a spus că în mai 2012, potrivit strategiei bugetare aprobată de către Parlament, subvenţia ar fi trebuit să fie de doar 12 euro, iar cea acordată a fost de 35 de euro. Şeful MADR: Camerele Agricole ar trebui să fie ONG-uri ale fermierilor pentru fermieri AgroInfo Legea Camerelor Agricole a fost amânată anul trecut pentru că exista sentimentul politizării acestor structuri, şi pentru motive ce au ţinut de buget, dar şi pentru că ele trebuie fie ONG ale fermierilor pentru fermieri, a declarat joi Daniel Constantin, ministrul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale. „Anul trecut exista un sentiment foarte clar că se încearcă politizarea înaintea alegerilor a acestor structuri. S-a luat decizia, la nivelul Guvernului, să amânăm după momentul alegerilor parlamentare şi din acest motiv dar şi din alte motive care ţin de buget, să mutăm alegerile pentru Camerele Agricole. S-a venit cu o ordonanţă de urgenţă. După aceea s-a intrat într-o dispută pe care o cunoaştem cu toţii dacă aceste structuri sunt mai eficiente să rămână în structura consiliilor judeţene sau ele trebuie fie ONG ale fermierilor pentru fermieri. Din punctul de vedere al ministerului s-a susţinut foarte clar că ele trebuie să fie ONG-uri”, a spus Daniel Constantin. Ministrul a ţinut să sublinieze că este foarte important că forma finală a ordonanţei de urgenţă a fost aceea că aceste structuri rămân ONG-uri de utilitate publică pentru că în acest fel se putea lucra mult mai uşor cu ele. „Putem să îi ajutăm cu parte de organizare, cu partea de sedii, nu putem să îi ajutăm cu partea de buget şi cred că aici este marea problemă. Recunosc bugetul nu există pentru organizare. Atâta timp cât sunt ONG-uri ale fermierilor cred că ar trebui să avem o mobilizare mult mai mare cel puţin din partea fermierilor mari pentru organizarea acestor structuri”, a declarat Constantin. Potrivit acestuia, în momentul de faţă există 35 de ordine de prefect pentru înfiinţarea comitetelor de iniţiativă şi câteva judeţe în care s-au organizat deja alegeri. „Ordonanţa este în Parlament. Nu s-a aprobat prin lege şi toţi cei care au intenţia de a aduce îmbunătăţiri sunt invitaţi să o facă pentru că la nivelul Parlamentului se pot face acele adăugiri sau acele modificări pe care dumneavoastră le consideraţi necesare pentru ca ele să funcţioneze aşa cum ne dorim şi cum vă doriţi: ONG-uri ale fermierilor pentru fermieri”, a mai spus Daniel Constantin. Dacian Cioloș: Liderii Consiliilor Județene ar trebui să vadă în Camera Agricolă un colaborator, nu un concurent Recolta.eu Comisarul pentru Agricultură și Dezvoltare Rurală, Dacian Cioloș, ar vrea să-i poată convinge pe liderii Consiliilor Județene să vadă Camerele Agricole ca și colaboratori, nu ca și concurenți pe piața agricolă. Celor cărora le e frică de Camerele Agricole, Cioloș le transmite să nu le mai fie. „Încerc să explic și să-i conving pe cei cărora le este frică de Camerele Agricole că n-ar de ce să le fie frică. Atâta timp cât un Consiliu Județean nu poate să dezvolte producția agricolă dintr-un județ direct, pentru că n-are resursele financiare, cred că cea mai bună modaliate ar fi să-și aducă alături agricultorii și să vadă în Camera Agricolă ca și un colaborator și nu va și un concurent pe probleme de agricultură”, a afirmat comisarul Cioloș în cadrul conferinței Mediafax Talks about Agriculture. În opinia sa, Camera Agricolă nu poate prelua și „fugi” cu coordonarea agriculturii din județe, în detrimentul Consiliului Județean. Pentru statea actuală în care se găsește acest proiect, actualmente pervertit de la destinația sa originală prin Ordonanța de Urgență care i-a nemulțumit pe majoritatea agricultorilor, Cioloș dă vina pe proasta înțelegere a democrației în România. „Spre deosebire de alte țări, la noi s-a constatat că democrația asta este bună, dar doar dacă nu se duce prea mult într-o anumită direcție. Eu cred că în agricultură trebuie să se ducă democrația asta în direcția agricultorilor, pentru că, altfel, nu se dezvoltă sectorul”, a adăugat oficialul european „Cred că am ajuns la un punct de la care statul nu mai poate să facă foarte mult ca să stimuleze producția sectorului sau nu mai poate să facă atâta cât poate să facă sectorul, profesia agricolă”. Daniel Constantin: Din punctul de vedere al MADR, Camerele Agricole trebuie să fie ONG-uri „Din punct de vedere al Ministerului Agriculturii s-a susținut foarte clar că ele (Camerele Agricole – n.r.) trebuie să fie ONG-uri (…). Sigur, sunt foarte multe lucruri (...) care s-au modificat nu în sensul în care ar fi vrut fermierii, dar cred că a fost foarte important că forma finală a Ordonanței de Urgență a fost aceea că aceste structuri rămân ONG-uri de utilitate publică, ceea ce înseamnă că putem să lucrăm mult mai ușor cu ele, putem să-i ajutăm cu partea de organizare, cu partea de sedii. Nu putem însă să-i organizăm cu partea de buget. Și cred că aici este marea problemă și marea supărare a fermierilor”, și-a exprimat punctul de vedere vizavi de subiect Daniel Constantin. Sectorul agricol din Europa va fi intens promovat pe pieţele externe Agroazi Comisarul european pentru agricultură si dezvoltare rurală, Dacian Ciolos, va propune Comisiei Europene adoptarea unui regulament pentru promovarea produselor agroalimentare europene pe pietele externe. "Pot să fie pachete de programe cu produse care să vină din mai multe tări. Stiu că si România, Guvernul, are preocuparea de a stimula exportul de produse agroalimentare pe alte piete decât cele din UE. Acest program de promovare va veni si în întâmpinarea acestei abordări din România si de aceea vă încurajez, mai ales industria alimentară, să vă gânditi si la parteneriate cu producători din alte state membre pentru a beneficia de o sustinere europeană mai consistentă", a declarat, joi, comisarul european pentru agricultură si dezvoltare rurală, Dacian Ciolos, la o dezbatere privind problemele structurale ale agriculturii românesti. Acesta a precizat că, în perioada următoare, CE va lansa si actiuni de promovare si informare a consumatorului pe piată europeană, mai ales în ceea ce priveste însemnele de calitate a acestor produse de origine controlată, bio si traditionale. Parlamentul European respinge simplificarea inspecțiilor la carnea de porc Recolta.eu Eurogrupul pentru Bunăstarea Animală apreciază într-un mod pozitiv adoptarea de către Comisia de Mediu a Parlamentului European a unei moțiuni pentru o rezoluție de respingere a proiectului de Regulament al Comisiei Europene de simplificare a inspecțiilor la carnea de porc. Pe de altă parte, cei din Eurogroup se arată mâhniți de compromisul la care au ajuns cei din Comisia Europeană, Consiliul de Miniștri și Parlamentul European cu privire la reforma Politicii Agricole Comune care, spun ei, va avea un impact direct asupra bunăstării animalelor. Concret, înțelegerea la care cei din Eurogroup fac referire este, în fapt, transferul de bani dintre Pilonul I către Pilonul II și viceversa. Situația de transfer a banilor dintre Pilonul II către Pilonul I ar putea duce, spun ei, la diminuarea fondurilor pentru dezvoltare rurală, adică la un disponibil bănesc mai mic pentru plățile pe bunăstare. Care ar fi şansa de supravieţuire a micului fermier Cotidianul Şansa micilor fermieri este să se asocieze şi să-şi pună terenurile, utilajele agricole şi alte active în comun, conform Politicii Agricole Comune pentru următorii şapte ani. În Uniunea Europeană, sistemul funcţionează de zeci de ani, iar diferenţa faţă de colectivizarea comunistă din România postbelică este dată de faptul că statul nu are nici o ingerinţă în sistemul de proprietate şi conducere al cooperativelor agricole. Noua Politică Agricolă Comună din 2014-2020 le oferă micilor fermieri bonusuri financiare pentru proiectele făcute în cadrul organizaţiilor de producători, asociaţiilor sau cooperativelor. În următorii şapte ani, agricultorii au la dispoziţie pentru proiectele de investiţii 8,1 miliarde de euro. „Politica Agricolă Comună nu este un panaceu pentru toate statele membre, este o cutie de instrumente din care se pot lua cele specifice. În următorii şapte ani este nevoie de o abordare structurală, altfel, şi în 2020 România o să ajungă cu un decalaj important. Pentru România văd câteva puncte de interes: asocierea, abordarea teritorială integrată, comasarea terenurilor şi sectorul de cercetare şi inovare“, a spus comisarul european pentru Agricultură, Dacian Cioloş, la un eveniment de profil desfăşurat la Bucureşti. „Sunt o serie de costuri ce pot fi reduse pe partea de colectare a producţiei. Prin Politica Agricolă Comună vom recunoaşte orice formă de asociere, vom avea facilităţi pentru investiţii colective şi facilităţi fiscale pentru astfel de forme de asociere“, a anunţat Dacian Cioloş. Comisarul a subliniat şi că asocierea micilor producători agricoli nu va funcţiona atât timp cât nu este susţinută prin servicii de consultanţă astfel încât agricultorii să se poată concentra pe producţia din fermele lor şi mai puţin pe activitatea de ansamblu a asociaţiei, cooperativei sau a grupului de producători din care fac parte. „Formele de asociere nu rezistă fără acompaniere de specialitate. Lipseşte competenţa economică la nivelul asociaţiilor. Trebuie investit pe o structură de consiliere. Camerele agricole făcute inteligent pot fi o soluţie. Se poate gândi un serviciu de acompaniere pe sectorul de legume legume-fructe sau pe lapte“, a explicat el. Mai mult, Guvernul pregăteşte un pachet de bonusuri financiare începând cu anul viitor pentru fermierii care se încadrează în categoria fermelor cu suprafeţe între 5 şi 30 de hectare, cele mai mici exploataţii considerate ca având scop comercial. Astfel, exploataţiile din această categorie vor primi plăţi directe pentru terenul arabil de 175 euro/ha, cu 25% peste banii direcţionaţi către celelalte ferme. Miza este încurajarea celor 800.000 de fermieri cu terenuri între unu şi cinci hectare să investească pentru a-şi extinde afacerile astfel încât producţia lor să facă pasul către piaţă. „Trebuie să orientăm fermele mici să iasă pe piaţă pentru a le duce în zona de productivitate, să le ducem de la 2-3 capete de animale la 20 de capete şi de la 1-2 hectare la 20-50 de hectare“, a mai spus Cioloş. Declaraţiile lui Dacian Cioloş vin în contextul în care agricultura românească este cea mai fragmentată din Uniunea Europeană, cu 3,8 milioane de exploataţii dintre care mai bine de 90% persoane fizice. Piaţa agricolă românească este şi cea mai polarizată din UE, cu numai 15% din teren exploatat în ferme de 5 până la 49 de hectare, alte 30% din terenul arabil fiind împărţite de ferme de subzistenţă de până la 5 hectare. Pe de altă parte, fermele de peste 50 de hectare au o pondere de 55%.
Posted on: Tue, 01 Oct 2013 09:48:29 +0000
Trending Topics
Recently Viewed Topics
© 2015