Niciodată în viața mea nu m-am simțit atât de mândră să fac parte din generația mea cum m-am simțit ieri, duminică, 8 Septembrie 2013. Ieri țara mea a marcat un moment istoric. O întreagă generație de oameni care, în ultimii 20 de ani, au trăit fiecare în bula lui, văzându-și de treabă, studiind, construindu-și cariere și întemeind familii, au ieșit ieri în stradă într-un strigăt colectiv pentru viitorul generației următoare. Acest viitor este acum în pericol din cauza unui proiect minier controversat care amenință să distrugă una din cele mai frumoase regiuni ale țării și s-o transforme într-o groapă de gunoi plină cu cianură. Mai mult de 15 000 de oameni au mărșăluit pe străzile Bucureștiului ieri seară și multe alte mii au protestat în zeci de orașe, din țară și din străinătate. Într-o țară în care televiziunile sunt ahtiate după “senzațional”, unde orice bârfă devine “știre de ultimă oră”, televiziunile tac. Politicienii care în mod normal se întrec în declarații pe marginea oricărui fapt banal, acum nu spun nimic și sting lumina la Parlament în fața protestatarilor. Există practic un boicot mediatic al acestui fenomen, cel mai mare protest pașnic de la Revoluție încoace. Niciodată în 20 de ani nu au mai ieșit atâția oameni pe străzi, niciodată n-a mai văzut România asemenea mulțimi protestând civilizat, făcându-și mesajele auzite prin cele mai corecte mijloace democratice într-o țară care se dovedește a fi orice, dar nu democratică.
Posted on: Mon, 09 Sep 2013 12:14:00 +0000
Trending Topics
Recently Viewed Topics
© 2015