Partidul Social Democrat (PSD) este cel mai mare partid politic din România, reprezentant în Parlamentul României al social-democrației, în 2012 la guvernare în cadrul alianței politice USL. Președintele partidului este Victor Ponta, fost vicepreședinte al PSD. Ponta a fost desemnat prim-ministru de către președintele statului Traian Băsescu în 27 aprilie 2012, în urma căderii prin vot de cenzură parlamentar a guvernului Ungureanu. PSD deținea la începutul mandatului 163 de reprezentanți în parlament. În anul 1996, PSD (pe atunci PDSR) a pierdut atât alegerile parlamentare cât si pe cele prezidențiale. În anul 2000, Partidul Social Democrat (pe atunci PDSR) a câștigat alegerile prezidențiale, prin persoana lui Ion Iliescu și alegerile parlamentare, datorită alianței politice Polul Social Democrat, ce a constat din PSD și PUR. În cadrul alegerilor generale din 2004, alianța politică a candidat în aceeași formulă a Polului Social Democrat (PSD+PUR) și, deși cele două partide au câștigat alegerile parlamentare cu o majoritate relativă de 37,16 % a locurilor din Senat și cu una de 36,64 % pentru Camera Deputaților), în contextul politic al nealegerii candidatului PSD la funcția de președinte al României, Adrian Năstase, per ansamblu gruparea a pierdut controlul puterii. PUR (Partidul Umanist Român), actualul Partid Conservator (PC), a părăsit alianța cu PSD după alegeri la presiunile politice ale președintelui Traian Băsescu, care a refuzat să numească un premier din afara alianței D.A. și a amenințat cu alegerile anticipate, acționând astfel în favoarea unei coaliții de guvernare cu PD, PNL și UDMR. După aprilie 2007, când Partidul Democrat a fost eliminat din Guvern, PSD a susținut un guvern minoritar format doar din PNL și UDMR. Cuprins [ascunde] 1 Participarea la guvernare, 2008 2 Ieșirea de la guvernare, 2009 3 Alianța politică USL 4 Doctrina politică 5 Simbolistică 6 Istoric 6.1 Referendumul pentru votul uninominal 2007 6.2 Congrese 7 Fuziuni 7.1 Partide desprinse din PSD 8 Structură 8.1 Structura Centrală 8.1.1 Tineretul Social Democrat 8.1.2 Organizația de Femei 8.1.3 Liga Pensionarilor 8.1.4 Relația cu societatea civilă 8.2 Structura Locală 9 Conducerea FSN, FDSN, PDSR și PSD 10 Bibliografie 11 Note 12 Legături externe Participarea la guvernare, 2008[modificare] La alegerile parlamentare din 2008, PSD a participat într-o alianță cu PC, alianță care a obținut cu 3 mandate mai puțin decât primul partid clasat, PD-L. În urma negocierilor ce au survenit alegerilor generale, s-a stabilit o coaliție de guvernare cuprinzând Partidul Democrat Liberal și Alianța PSD+PC, care împreună dețin 75% din totalul mandatelor Parlamentului României. Ieșirea de la guvernare, 2009[modificare] În urma remanierii Ministrului Administrației și Internelor de către premierul Emil Boc, PSD a părăsit Guvernul Emil Boc pe data de 2 octombrie 2009. Alianța politică USL[modificare] Pe 6 Februarie 2011, PSD a format alături de Alianța de Centru-Dreapta, alcătuită din Partidul Conservator și Partidul Național Liberal PNL, Uniunea Social Liberală (USL) ca o alternativă la guvernările succesive Boc și Ungureanu și care în scurt timp, devine cea mai puternică coaliție politică actuală, cotată în sondaje ca obținând peste 55-60% din voturile electoratului la următoarele alegeri locale și parlamentare din acest an (2012). În urma demiterii Guvernului (Mihai Răzvan) Ungureanu de către Parlament, ca urmare a aprobării unei moțiuni de cenzură depusă de USL, conform Constituției României, președintele Traian Băsescu l-a desemnat pe Victor Ponta drept prim-ministru și l-a însărcinat cu formarea guvernului (cabinetul de miniștri). Doctrina politică[modificare] Pe parcursul ultimului deceniu al secolului trecut, partidele care au format PSD au avut programe și practici de guvernare variind de la socialism democratic (PSM, PS) și social-democrație (PSDR), la o combinație de democrație-socială și pragmatism în ale guvernării (PDSR). PSD, format în 2001 prin uniunea Partidului Democrației Sociale din România cu Partidul Social Democrat Român, are o doctrină social-democrată aflată în legătură cu social-democrația europeană contemporană. La originea sa stă Conferința "Social Democrația în România. Viitorul 2000", organizată în 1998 de către Fundația Friedrich Ebert, la care au participat PDSR, PSDR, Partidul Socialist (care apoi a fuzionat cu PSDR), Alianța pentru România (care a parăsit apoi stânga, alipindu-se la PNL) și Partidul Democrat (care a parăsit apoi stânga, aderând la mișcarea populară). Scopul acestei conferințe a fost unificarea stângii românești și creionarea unui program de racordare a acesteia la social-democrația europeană. Ideile, teoriile și tezele elaborate inițial au fost puse la baza strategiei și programului de guvernare din perioada 2000-2004, iar rectificarea lor în practica guvernării a adus corectivele de rigoare. În cursul legislaturii curente Partidul Social Democrat și-a reorientat majoritatea politicilor, trecând din logica sfârșitului tranziției și a integrării europene, la un curs de acțiune de factură social-democrată și progresistă. Politicile susținute de PSD începând cu 2004, subsumate proiectului România Socială, sunt detaliate mai jos. Simbolistică[modificare] Vechea siglă a PSD Semnul electoral al Partidului Social Democrat constă în trei boboci de trandafir ce au la baza tulpinilor înscrisă denumirea prescurtată a partidului – PSD. Fondul semnului electoral este roșu, iar desenul celor trei trandafiri precum și inițialele partidului sunt de culoare albă. Începând din 2006 PSD folosește și o formă simplificată a semnului electoral, făra cei trei trandafiri, constând dintr-un părtat roșu pe care sunt scrise cu alb inițialele partidului în treimea inferioară. Trandafirii reprezintă simbolul partidelor social-democrate din Europa și întreaga lume. În România trandafirul este folosit și de către PD, probabil ca element vestigial al fostei sale apartenențe la Internaționala Socialistă. Până în 2006 culorile partidului au fost albastru și alb, fiind înlocuite cu roșu și alb pentru a marca apartenența la Partidul Socialiștilor Europeni și la tradiția social-democrată europeană. Mottoul PSD este în prezent "Pe primul loc oamenii". Între 2005 și 2006 a fost folosit mottoul: "PSD - Un nou capitol". După rebrandingul din 2006, presa a catalogat în mod eronat două simboluri folosite la diferite evenimente publice drept noi loguri ale PSD. Este vorba de logoul Programului Managerilor de Campanie al PSD (un stol de cocori albi pe fond roșu), și de mascota folosită cu ocazia sărbătoririi zilei de 1 mai în 2007 (o furnică albă pe fond roșu). Istoric[modificare] Articole principale: Partidul Social Democrat Român (istoric), Partidul Democrației Sociale din România și Frontul Salvării Naționale. Alexandru Athanasiu După Revoluția din 1989, perioada de tranziție de la comunism la democrație a fost gestionată, în mare parte, de partide cu vocație social-democrată. Partidul Social Democrat actual se consideră continuatorul mișcării social democrate de dinaintea instaurării de către sovietici a regimului comunist, prăbușit apoi în 1989. Din punct de vedere cronologic, primul partid social-democrat apărut pe scena politică românească după căderea regimului comunist a fost Partidului Social Democrat Român (17 ianuarie 1990). PSDR s-a declarat continuator al social-democrației românești interbelice. Beneficiind de legitimitate istorică, PSDR nu a reușit, însă, să obțină și o legitimitate electorală aptă de a-l face să exercite o influență semnificativă asupra actului de guvernare. După o alianță temporară cu CDR, PSDR s-a aliat cu PD în vederea participării la alegerile parlamentare din 1996. Noua alianță, Uniunea Social Democrată a participat la guvernare în cadrul coaliției CDR-USD-UDMR, dar existența sa a fost de scurtă durată. După eșecul acestei guvernări, dezamăgit de colaborarea cu PD și confruntat cu riscul de a nu mai intra în Parlament, PSDR a decis în 2001 fuziunea cu PDSR și formarea Partidului Social-Democrat (PSD). La 6 februarie 1990 s-a înscris în registrul partidelor politice Frontul Salvării Naționale, rezultat al transformării FSN din organ provizoriu al puterii de stat în mișcare populară. În aprilie 1990 a avut loc prima Conferință Națională a FSN, care l-a ales în funcția de președinte pe Ion Iliescu. Deși a câștigat alegerile din 20 mai 1990, FSN era în pragul destrămării. Convenția Națională a FSN din 16-17 martie 1991 a fost momentul primei încercări de așezare pe baze doctrinare a partidului. Potrivit moțiunii „Un viitor pentru România”, FSN era definit ca un „partid de centru stânga care se inspira din valorile social-democrației moderne europene”. Conventia FSN din 27-29 martie 1992 a fost momentul în care diferențele de viziune au determinat divizarea FSN. Susținătorii moțiunii „Viitorul - Azi” au câștigat în urma votului iar Petre Roman a devenit președintele FSN. Grupul celor care au pierdut alegerile în interiorul FSN s-a desprins și a format un nou partid, Frontul Democrat al Salvării Naționale. La prima Conferință Națională a noului partid, care a avut loc în 27-28 iunie 1992, s-a hotărât susținerea lui Ion Iliescu pentru alegerile prezidențiale. Susținătorii moțiunii „Viitorul- Azi”, deși au reușit să se impună în interiorul FSN, au pierdut alegerile parlamentare din 1992. Ulterior, FSN și-a schimbat denumirea în Partidul Democrat (PD). La alegerile parlamentare din 27 septembrie 1992 FDSN, proaspăt înființat după sciziunea FSN, a obținut primul loc, iar Ion Iliescu a devenit președintele României cu 61,5% din voturi. La un an de la constituire, FDSN și-a reafirmat orientarea social-democrată, cu prilejul Conferinței Naționale din 9-10 iulie 1993, când și-a schimbat denumirea în Partidul Democrației Sociale din România. Totodată s-a realizat și fuziunea prin absorbție cu Partidul Solidarității Sociale, Partidul Republican, Partidul Cooperatist și Partidul Socialist Democratic din România. Aflat la guvernare în legislatura 1992-1996, PDSR a suferit un proces accentuat de erodare și a pierdut alegerile din toamna anului 1996. Între anii 1996-2000, PDSR s-a aflat în opoziție, perioadă în care a acumulat o experiență extrem de importantă și și-a construit în mod realist și pragmatic strategia pentru a reveni la putere. În anul 2000, PDSR împreună cu PSDR și PUR, partid de orientare social-liberală, au constituit Polul Democrației Sociale din România (7 septembrie 2000). Acest bloc electoral a câștigat alegerile legislative din noiembrie 2000. Una dintre clauzele contractului politic dintre PDSR si PSDR a fost prevederea potrivit căreia, după alegeri, se va realiza fuziunea dintre cele două partide social democrate. Astfel, în iunie 2001 pe scena politică are loc o importantă clarificare a zonei de centru-stânga, prin constituirea Partidului Social Democrat, rezultat din unificarea celor două partide. La Congresul de constituire a PSD, Adrian Nastase a afirmat voința politică a noii formațiuni de a reprezenta social-democrația modernă, dinamică, racordată la problemele și prioritățile actualității. Preocuparea pentru conexarea doctrinară a PSD la noile realități a determinat apariția în 2002 a documentului „Spre normalitate – o viziune social-democrată modernă privind viitorul României”, material care propune principalele direcții de acțiune ale perioadei post- tranziție. La reuniunea de la Snagov din februarie 2003, președintele PSD, Adrian Nastase a afirmat că se consacră astfel refacerea unității social-democrate pe baze ideologice clare și neconflictuale, precum și concilierea dintre tradiția și modernitatea stângii democrate românesti. Procesul de unificare și modernizare a stângii democrate românești a favorizat apropierea PSD de structurile social-democrate internaționale – Internaționala Socialistă și Partidul Socialiștilor Europeni. În iunie 2005 PSD a devenit membru cu drepturi depline în cadrul Partidului Socialiștilor Europeni. PSD a dezvoltat relații consistente de colaborare cu partidele social-democrate europene, semnificative în acest sens fiind reuniunile grupurilor parlamentare de lucru româno – germane (PSD-SPD). PSD a semnat acorduri de cooperare și parteneriat cu partide membre ale familiei social-democrate, având o agendă consistentă de întâlniri bilaterale cu conducerile principalelor formațiuni ale Internaționalei Socialiste. Perioada 2000-2004 a fost extrem de importantă pentru afirmarea și consolidarea PSD ca unic reprezentant al social-democrației în România. Pe de altă parte însă, supus unui inerent proces de erodare ca urmare a actului guvernării, PSD a intrat în opoziție în urma alegerilor din noiembrie 2004. La Congresul din aprilie 2005 a fost desemnată noua conducere a partidului, iar noul președinte, Mircea Geoană a afirmat dorința PSD de a-și consolida baza doctrinară și de a face o opoziție constructivă în perioada următoare. A urmat o perioada de repoziționări politice si structurale, orientate spre modernizare și o mai bună integrare în familia socialistă europeană. O serie de lideri contestați, unii dintre ei anchetați de justiție, au parăsit partidul sau au fost îndepărtați din funcțiile deținute. Congresul din 10 decembrie 2006 l-a reconfirmat în funcția de președinte al PSD pe Mircea Geoană, și a adus la conducerea partidului o echipa tânără și dinamică, marcând sfarșitul perioadei de ccriză a partidului. Programul prezentat de către echipa președintelui Mircea Geoană, “România Socială”, încearcă să ofere o viziune nouă, progresistă și europeană, social-democrației române, și a alternativă guvernarea de dreapta. La Congresul din febrarie 2010 a fost desemnată noua conducere a partidului, noul președinte al PSD a devenit Victor Ponta care a afirmat dorința reformării și restructurării partidului. În congres au mai fost alesi 15 vicepreședinți și Secretarul General. Eugen Nicolicea, initiatorul proiectului PSD Referendumul pentru votul uninominal 2007[modificare] La referendumul cerut de președintele Traian Basescu pentru sustinerea adoptării unei legi electorale bazate pe scrutinul majoritar in circumscripții uninominale în doua tururi, PSD și-a afirmat sprijinul deplin pentru formula propusă de președinție, în primul rând pentru că proiectul acesta de vot uninominal a fost propus și susținut de PSD de peste 3 ani. De asemenea, temerile PSD în legătură cu proiectul liberalilor și al ProDemocrația erau împărtășite și de președinte. Președintele de onoare al PSD, Ion Iliescu, s-a opus public votului uninominal, și a indemnat la boicotarea referendumului prezidențial, susținând ca uninominalul nu doar că nu va curăța clasa politică, ci va și împiedica accesul în Parlament a celor fără posibilitatea de a-și finanța campania și vor elimina orice formă de control sau responsabilizare a parlamentarilor între alegeri. Presedintele PSD, Mircea Geoana, a anuntat ca social-democratii vor veni în urmatoarea perioadă cu un proiect de lege care să asigure un control strict asupra finanțării campaniilor electorale.[necesită citare] Congrese[modificare] La data de 19 aprilie 2013, Congresul s-a desfășurat la București. Acesta s-a încheiat cu realegerea lui Victor Ponta în funcția de președinte al partidului.[1] Fuziuni[modificare] Frontul Democrat al Salvării Naționale (FDSN) a rezultat prin desprinderea de FSN, în martie 1992, a unei aripi majoritare, grupate în jurul lui Ion Iliescu.[2] În iulie 1993, FDSN a absorbit, prin fuziune, Partidul Republican, Partidul Cooperatist și Partidul Socialist Democratic Român și a devenit Partidul Democrației Sociale din România (PDSR).[2] În 1994, PDSR a absorbit prin fuziune Partidul Solidarității Sociale (PSS), înființat de Miron Mitrea cu un an înainte.[3] În iulie 1999, PDSR a asimilat Partidul Protecției Sociale (PPS).[4]. În august 1999, PDSR a asimilat Partidul Național al Automobiliștilor.[5][6] La data de 16 iunie 2001, PDSR a fuzionat, prin absorbție, cu Partidul Social-Democrat Român (PSDR), devenind Partidul Social Democrat PSD.[4][7] În iulie 2003, PSD a asimilat Partidul Socialist al Muncii (PSM), înființat de Ilie Verdeț și Partidul Socialist al Renașterii Naționale (PSRN), formațiune desprinsă din PRM și condusă de Ion Radu, fost viceprimar al Bucureștiului.[8][9][10] Partide desprinse din PSD[modificare] 1997 - Alianța pentru România (ApR) 2010 - Uniunea Națională pentru Progresul României (UNPR) Structură[modificare] Structura Centrală[modificare] Președintele partidului conduce activitatea generală a partidului, activitatea Comitetului Executiv Național și Biroul Permanent Național și răspunde în fața Congresului de activitatea generală a Partidului Social Democrat. Președintele este ales prin vot secret de către Congres pentru un mandat de 4 ani și reprezintă partidul în societatea românească, în relațiile cu autoritățile publice centrale și locale, precum și cu alte partide sau organizații din țară sau străinătate. Președintele de Onoare al PSD este desemnat de către Congres, prin vot, pentru un mandat de patru ani, dintre personalitățile recunoscute ale partidului. Președintele de Onoare al PSD participă cu drept de vot la lucrările organelor naționale de conducere. Secretarul general conduce serviciile funcționale la nivel central și relația cu organizațiile județene și a municipiului București. Acesta coordonează Secretariatului Executiv al PSD format din 7 - 9 secretari executivi. Secretarii executivi sunt desemnați de Comitetul Executiv Național, la propunerea președintelui după consultarea secretarului general. Biroul Permanent Național este organismul operativ de analiză și decizie a partidului. Acesta are următoarea componență: Președintele PSD, Președintele de Onoare al PSD , Secretarul general al PSD, vicepreședinții ai PSD. La lucrările Biroului Permanent Național participă președintele Consiliului Național, liderii grupurilor parlamentare, președinții organizațiilor de femei și tineret, trezorierul, directorul Institutului Social Democrat, reprezentantul președinților consiliilor județene administrative, reprezentantul primarilor de municipii și reprezentantul Ligii Naționale a Primarilor și Consilierilor PSD. Biroul Permanent Național se întrunește săptămânal, de regulă lunea. Biroul Permanent Național are următoarele atribuții: Organizează și conduce întreaga activitate curentă a partidului, potrivit hotărârilor adoptate după caz, de către Congres, Consiliul Național și Comitetul Executiv Național; Elaborează proiecte de hotărâri pe care le supune spre dezbatere și adoptare Comitetului Executiv Național; Orientează activitatea grupurilor parlamentare; Înființează și coordonează comisii de lucru în probleme de doctrină, programe și strategii electorale; Înființează și coordonează grupuri de analiză politică a situației economice, și sociale, interne și internaționale; Administrează patrimoniul partidului. Comisia Națională de Arbitraj și Integritate Morală veghează la aplicarea riguroasă a Statutului PSD și sesizează forurile de partid în legătură cu hotărârile nestatutare, reprezentând organul de jurisdicție internă, constituit la nivel național, cu activitate permanentă. Comisia Națională de Arbitraj și Integritate Morală are competențe de: Cercetare și constatare a existenței conflictelor de interese și a incompatibilităților, precum și a cazurilor de încălcare a legilor, a Statutului și a normelor morale de comportament de către membrii Consiliului Național, miniștri, secretari de stat, președinți ai Consiliilor județene administrative, care nu sunt membri ai Consiliului Național; Cerceteare a conflictele intervenite între organele de conducere din județe diferite, precum și dintre acestea și cele de la nivel național, și soluționează contestațiile formulate împotriva hotărârilor pronunțate de Comitetul Executiv Național al PSD; Soluționeazăre definitivă a contestațiilor împotriva hotărârilor pronunțate de Comisiile Județene de Arbitraj și Integritate Morală. Comisia Națională de Arbitraj și Integritate Morală se alege de către Congresul PSD pentru un mandat de 4 ani și este compusă din 48 de membri. Comitetul Executiv Național coordonează întreaga activitate a partidului între ședințele Consiliului Național. Comitetul Executiv Național al PSD analizează, dezbate și hotărăște asupra problemelor fundamentale ale activității partidului privind: programul, strategia electorală, alianțele politice și electorale, programul de guvernare, structura și componența nominală a Guvernului, validarea alegerilor preliminare de partid pentru desemnarea candidaților pentru senatori, deputați, europarlamentari și aleși locali, comasarea prin absorbție sau fuziunea cu alte partide; înțelegerile de colaborare ale PSD cu patronatele și confederațiile sindicale; strategia de selecție, pregătire, formare și promovare a resurselor umane ale partidului, organizarea și desfășurarea alegerilor interne de partid, coordonarea activitatății Organizației de Tineret și a Organizației de Femei. Hotărârile adoptate sunt validate de către Consiliul Național. Comitetul Executiv Național este format din Președintele PSD, Președintele de Onoare al PSD, Secretarul general al PSD, vicepreședinții PSD, Președintele Consiliului Național, președinții organizațiilor județene, ai sectoarelor și al Organizației municipiului București, președintele Organizației de femei și președintele Organizației de tineret. Comitetul Executiv Național este validat de Consiliul Național. Comitetul Executiv Național al PSD se întrunește o dată la două luni și ori de câte ori este nevoie. Consiliul Național al PSD este organul de conducere al partidului în intervalul dintre două congrese. Acesta este alcătuit din maximum 751 membri, aleși dintre candidații desemnați de Conferințele județene și a municipiului București, sau propuși de Congres.Consiliul Național al PSD alege și revocă, prin vot secret, președintele Consiliului Național și trezorierul, validează componența Comitetului Executiv Național și a Biroului Permanent Național; hotărăște încheierea alianțelor politice, precum și comasarea prin fuziune sau absorbție cu alte partide sau formațiuni politice; audiază rapoartele de activitate prezentate de membrii Biroului Permanent Național, de președintele Comisiei de Arbitraj și Integritate Morală, de președintele Comisiei Naționale de Control Financiar și de trezorier și hotărăște în consecință pe baza mandatului dat de Congres, potrivit dispozițiilor Statutului; răspunde de organizarea campaniilor electorale prezidențiale, parlamentare, europarlamentare și locale; analizează activitatea grupurilor parlamentare, a organizațiilor de femei și tineret, a Ligii Naționale a Primarilor și Consilierilor PSD; validează hotărârile Comitetului Executiv Național privind Programul de guvernare și confirmă propunerile de membri ai Guvernului; soluționează contestațiile formulate împotriva hotărârilor pronunțate de Consiliile organizațiilor județene sau a organizației municipiului București; soluționează divergențele ivite între Consiliile organizațiilor județene, respectiv al organizației municipiului București și Comitetul Executiv Național în legătură cu desemnarea candidaților pentru alegeri legislative, în situația în care acestea persistă; aprobă bugetul anual de venituri și cheltuieli al partidului, hotărăște asupra execuției acestuia. Consiliul Național al PSD se întrunește anual și de câte ori este nevoie. Deputații, senatorii și europarlamentarii care nu fac parte din Consiliul Național participă la întrunirile acestuia fără drept de vot. Consiliul Național poate hotărî, la propunerea Biroului Permanent Național, organizarea de forumuri, ligi, asociații, cluburi și alte asemenea organisme pentru promovarea strategiilor din Programul Politic al PSD, în societatea românească și în parteneriat cu sindicatele. Relația partid - sindicate precum și modalitățile concrete de colaborare vor fi stabilite de Biroul Permanent Național.În cadrul PSD funcționează: Forumul Național al Muncitorilor; Forumul Național al Agricultorilor; Forumul Național al Ecologiștilor; Forumul Național al Oamenilor de știință, cultură și artă și Liga Pensionarilor. În vederea elaborării de programe și strategii ale PSD în domeniile vieții de partid se pot constitui consilii consultative pe probleme de: analiză politică, imagine și relații cu mass-media; organizare și resurse umane. Consiliul Consultativ pentru Problemele Minorităților Naționale al PSD desfășoară activități pentru identificarea problemelor specifice cu care se confruntă minoritățile naționale din România și elaborează soluții și propuneri adecvate pentru rezolvarea lor. Forul suprem de conducere al Partidului Social Democrat este Congresul, care se convoacă o dată la 4 ani sau în cazuri extraordinare. Congresul PSD este compus din delegați aleși, prin vot secret, de către Conferințele județene și a municipiului București, și are următoarele atribuții: adoptă sau modifică Statutul PSD și Programul politic al partidului; stabilește orientările, strategia și tactica partidului pentru perioada dintre două congrese; alege președintele partidului, vicepreședinții, secretarul general, ceilalți membri ai Consiliului Național, Comisia Națională de Arbitraj și Integritate Morală și Comisia Națională de Control Financiar; desemnează candidatul PSD la funcția de Președinte al României și primul - ministru în situația câștigării alegerilor; soluționează eventuale contestații împotriva hotărârilor celorlalte organe centrale ale PSD. Tineretul Social Democrat[modificare] Pentru stimularea participării tineretului la viața politică, în cadrul Partidului Social Democrat funcționează Tineretul Social Democrat, căreia îi revine principala responsabilitate a activității politice a partidului în domeniul tineretului. Din organizația de tineret TSD, pot face parte tineri cu vârsta cuprinsă între 18 - 35 de ani, care au calitatea de membru al PSD, precum și tineri care au împlinit vârsta de 16 ani. TSD urmărește, cu prioritate, următoarele obiective:realizarea de analize privind starea tineretului român; elaborarea ofertelor politice ale partidului, adresate tinerilor, care vor fi incluse în programul electoral și programul de guvernare;inițierea unor programe sociale, economice, politice, educative, culturale, distractive, sportive și turistice, corespunzătoare intereselor și aspirațiilor tinerilor; organizarea de acțiuni de pregătire și perfecționare ale tinerilor membri ai PSD, în vederea promovării acestora în structurile de decizie ale partidului și a asumării unor responsabilități și demnități publice de către aceștia. În cadrul organizațiilor locale ale PSD funcționează organizații de tineret. În cadrul TSD funcționează Liga Studenților, Liga Elevilor și alte cluburi și ligi pe probleme specifice tineretului. Recent, în cadrul TSD a fost înființată Liga Tinerilor Întreprinzători Social Democrați, al carui președinte este vicepreședintele structurii, Robert Sorin Negoiță. TSD este afiliată la organizația internațională a tineretului social democrat - IUSY și la cea europeană - ECOSY. Presedintele TSD este Nicolae Bănicioiu care este și chestor al Camerei Deputaților. Organizația de Femei[modificare] Pentru asigurarea reprezentării și participării active a femeilor la întreaga viață politică în cadrul PSD funcționează Organizația de femei a PSD. Din Organizația de femei a Partidului Social Democrat pot face parte femeile care au calitatea de membru al PSD. Organizația de femei a PSD urmărește, următoarele obiective: elaborarea ofertelor politice ale P.S.D. pe baza principiului egalității de șanse, adresate femeilor, în domeniul politic, economic, social și cultural; elaborarea de politici privind protecția copiilor, a femeii și a familiei, în societate și îmbunătățirea statutului acestora; organizarea de acțiuni de pregătire în vederea promovării femeilor în structurile de decizie ale partidului și pentru asumarea unor responsabilități și demnități publice. În cadrul organizațiilor locale ale PSD funcționează organizații de femei. În cadrul Organizației de femei se pot constitui asociații profesionale ale femeilor și cluburi ale femeilor social-democrate. Liga Pensionarilor[modificare] Liga Pensionarilor PSD urmărește cu prioritate, următoarele obiective: elaborarea ofertelor politice ale PSD adresate pensionarilor în domeniul economic, social și cultural; efectuarea de analize privind situația pensionarilor în societate și îmbunătățirea statutului acestora. În cadrul organizațiilor teritoriale, județene și a municipului București, precum și la nivel național se poate constitui Liga Pensionarilor PSD. Relația cu societatea civilă[modificare] Pe lângă Partidul Social Democrat funcționează Institutul Social Democrat Ovidiu Șincai (ISD). ISD efectuează cercetări privind revoluția română, modernizarea societății contemporane și social-democrația românească și europeană. De asemenea elaborează programe politice și lucrări doctrinare; inițiază programe de învățământ; organizează acțiuni destinate schimburilor de idei, dezvoltării relațiilor de colaborare cu structuri similare din țară și străinătate; organizează activități editoriale. PSD sprijină activitățile specifice sindicatelor pentru realizarea măsurilor de protecție socială, garantarea dreptului la muncă, combaterea șomajului, asigurarea unui trai decent tuturor cetățenilor, promovarea unei legislații drept cadru juridic pentru manifestarea deplină a capacităților creatoare și garantarea drepturilor salariaților. În acest sens, PSD inițiază periodic consultări cu sindicatele pentru examinarea problemelor sociale ale salariaților, pentru elaborarea unor proiecte de acte normative care privesc raporturile de muncă și protecția socială. PSD acționează pentru cinstirea eroilor martiri, a urmașilor acestora, a răniților, a luptătorilor și participanților la acțiunile pentru victoria revoluției din 1989. PSD sprijină organizațiile revoluționarilor în demersurile acestora pentru aplicarea și respectarea legilor privitoare la revoluționari. În acest sens, PSD inițiază consultări periodice cu organizațiile de revoluționari pentru cunoașterea problemelor concrete cu care se confruntă acestea, în vederea identificării soluțiilor legale. Structura Locală[modificare] Partidul Social Democrat funcționează pe criteriul administrativ-teritorial, cuprinzând: grupe de membri de partid; organizații locale, de regulă, pe raza secțiilor de votare; organizații teritoriale: comunale, orășenești, municipale, respectiv de sector în cadrul municipiului București, organizații județene, respectiv a municipiului București. Organizațiile Partidului Social Democrat au autonomie în organizarea și desfășurarea activității politice. Conducerea FSN, FDSN, PDSR și PSD[modificare] Președinți Ion Iliescu 1990-1992 Oliviu Gherman 1992-1996 Ion Iliescu 1997-2000 Adrian Năstase 2000-2005 Mircea Geoană 2005-2010 Victor Ponta 2010-prezent Președinți executivi Adrian Năstase 1993-1997 Octav Cozmâncă 2003-2005 Adrian Năstase 2005-2006 Dan Mircea Popescu 2005-2006, când funcția a fost eliminată(nominalizat Ad interim după demisia lui Adrian Năstase din această funcție) Secretari Generali Miron Mitrea 2005-2006 Titus Corlățean 2006-2008 Valeriu Zgonea 2008-2009 Liviu Dragnea 2009-prezent Președinte de onoare Ion Iliescu 2006-prezent Vicepreședinți aleși la Congresul din 20 februarie 2010 Ecaterina Andronescu Adrian Severin Titus Corlățean Dan Nica Rodica Nassar Valeriu Zgonea Robert Negoiță Constantin Niță Gheorghe Nichita Ioan Chelaru Ion Prioteasa Ion Calea Ion Toma Marian Oprișan Marian Vanghelie Biroul Național Permanent al PSD după Congresul din 20 februarie 2010 Victor Ponta președinte Ion Iliescu președinte de onoare Liviu Dragnea secretar general Adrian Năstase președinte Consiliului Național Ecaterina Andronescu Vicepreședinte Adrian Severin Vicepreședinte Titus CorlățeanVicepreședinte Dan Nica Vicepreședinte Rodica Nassar Vicepreședinte Robert Negoiță Vicepreședinte Constantin Niță Vicepreședinte Gheorghe Nichita Vicepreședinte Ioan Chelaru Vicepreședinte Ion Prioteasa Vicepreședinte Ion Calea Vicepreședinte Ion Toma Vicepreședinte și lider grup Senat Marian Oprișan Vicepreședinte Marian Vanghelie Vicepreședinte Viorel Hrebenciuc lider grup Camera Deputaților Rovana Plumb președinte Organizația de Femei Nicolae Bănicioiu președinte TSD Aristide Roibu trezorier Presedinții Consiliului National PSD Dan Mircea Popescu 2005 - 2007 Adrian Nastase 2007 - prezent
Posted on: Mon, 30 Sep 2013 13:55:50 +0000
Trending Topics
Recently Viewed Topics
© 2015