Preadolescența – o perioadă delicată Pe măsură ce copiii cresc și se apropie de vârsta adolescenței devine din ce în ce mai dificil pentru părinți să păstreze o bună relație cu aceștia. Și chiar dacă activitățile de la școală, noile interese și viața socială în creștere devin mai importante pentru copil, odată cu înaintarea în vârstă, părinții sunt încă un punct de sprijin în viața lor, oferindu-le dragoste, susținere și îndrumare. Iar această relație le oferă copiilor un sentiment de siguranță și îi ajută să-și dezvolte reziliența care le este atât de necesară pentru a traversa perioadele dificile din viață. La ce vă puteţi aştepta Preadolescentul poate să se comporte ca şi cum sfaturile şi îndrumările dumneavoastră nu sunt necesare sau dorite, ba chiar se poate simţi ruşinat uneori de simpla prezență a părinţilor. Aceasta este perioada în care copiii încep să se confeseze mai ales semenilor şi să ceară să le fie respectate spaţiul personal şi intimitatea. Pregătiţi-vă să găsiţi din ce în ce mai des închisă uşa de la dormitorul lor! Chiar dacă vă este greu să acceptaţi aceste schimbări, încercaţi să nu le luaţi personal. Sunt doar semne ale dezvoltării independenţei lor. Va trebui să începeţi să mai tăiaţi din legături pentru a le lăsa loc să crească. Nu vă speriaţi, însă. Nu va trebui să-i lăsaţi complet liberi. Sunteţi încă o influenţă puternică în viaţa lor, este posibil, însă, ca preadolescentul dumneavoastră să răpundă mai repede la exemplul pe care îl oferiţi decât la instrucţiunile pe care le daţi. Aşa că puneţi în practică ce aţi vrea să-i spuneţi şi ţineţi-i mai puţine predici. Dacă veţi fi un bun exemplu al calităţilor pe care doriţi să le vedeţi mai des la copilul dumneavoastră, cum ar fi o comunicare bazată pe respect reciproc, empatie şi îndeplinirea responsabilităţilor zilnice, este mai probabil să vă vedeţi copilul urmându-vă modelul. Ce puteţi face? Nu sunt necesare eforturi mari pentru a întări o relaţie bună cu copilul. Puteţi realiza acest lucru dacă vă faceţi timp în programul dumneavoastră pentru a petrece momente speciale împreună cu copilul sau folosind rutinele pe care le aveţi deja în comun. Luaţi masa în familie: Poate că vi se va părea obositor să pregătiţi o masă pentru toată familia, mai ales la sfârşitul unei zile obositoare, dar luarea mesei în familie reprezintă un timp valoros petrecut împreună. Aşa că faceţi-i un loc în programul dumneavoastră zilnic şi organizaţi-o aşa cum faceţi pentru orice altă activitate. Chiar dacă timpul nu vă permite decât mâncarea unor produse semipreparate, aşezați-vă împreună pentru a le mânca. Închideţi televizorul şi încercaţi pe cât posibil să nu răspundeţi nici la telefonul mobil. Dacă programul nu vă permite o astfel de cină în familie în fiecare seară, programaţi o seara pe săptămână pentru masa în familie la care să poată participa toţi membrii acesteia. Transformaţi acest moment într-unul distractiv şi implicaţi-i pe toţi în pregătirea mesei şi în strânsul ei, deoarece când mai multe persoane colaborează într-o activitate creşte sentimentul de responsabilitate şi lucru în echipă. În fiecare seară ne spunem ”Noapte bună!”: Chiar dacă copilul dumneavoastră a crescut şi nu mai are nevoie să fie învelit seara, menţinerea unei rutine de somn îl ajută pe preadolescent să-şi obţină somnul atât de necesar dezvoltării şi menţinerii sănătăţii. Puteţi petrece câteva momente de relaxare împreună înainte de culcare, citind sau discutând despre ziua care s-a încheiat sau despre cea care va urma. Şi chiar dacă nu mai este acum nevoie să-l înveliţi, puteţi încă să-l îmbrăţişaţi sau să-l sărutaţi de noapte bună. Dacă aveţi un copil care nu se dă în vânt după astfel de manifestări de afecţiune, puteţi să-l mângâiaţi uşor atunci când îi spuneţi noapte bună. Petreceţi timp împreună: Căutaţi situaţii obişnuite care să vă permită să petreceţi timp cu copilul dumneavoastră. Invitaţi-l să vină cu dumneavoastră când scoateţi câinele la plimbare. Însoţiţi-l atunci când iese la alergat. Folosiţi diverse oportunităţi ca spălatul maşinii, pregătitul prăjiturilor, urmăritul unei emisiuni preferate la TV pentru a vă bucura de compania celuilalt. Toate aceste situaţii sunt de asemenea oportunităţi pentru copil în care să vă povestească despre lucrurile care îl interesează. Chiar şi mersul cu maşina poate fi un moment în care să vă întăriţi legătura cu el. Atunci când dumneavoastră sunteţi la volan, copilul poate fi mai predispus să vă povestească ce anume îl supără, deoarece, atât timp cât dumneavoastră sunteţi atent la drum, el nu este nevoit să vă privească în ochi, şi astfel scade disconfortul pe care oricare dintre noi îl resimţim atunci când ne confesăm altei persoane. Creaţi momente speciale: Dezvoltţți o tradiţie de a sărbători anumite evenimente în familie, dincolo de onomastici sau sărbători religioase. Dacă veţi marca unele ocazii mai obişnuite, cum ar fi un meci câştigat, veţi întări și mai mult legăturile din familie. Manifestaţi-vă afecţiunea: Nu subestimaţi valoarea momentelor în care îi arătaţi sau îi spuneţi preadolescentului dumneavoastră cât de mult îl iubiţi. Astfel de momente îi fac pe copii să se simtă iubiţi şi în siguranţă şi le arată modalităţi sănătoase prin care să-şi exprime afecţiunea. Cu toate acestea, preadolescenţa este vârsta la care copiii încep să se simtă incomod în faţa unor astfel de manifestări ale afecţiunii din partea părinţilor, mai ales dacă ele sunt făcute în public. Deoarece este posibil să se retragă din braţele dumneavoastră într-un astfel de moment, păstraţi-vă îmbrăţişările pentru acasă sau pentru momentele în care prietenii lor nu sunt prin preajmă. Puteţi folosi în schimb zâmbete sau strângeri de mână la despărţire. Atunci când vedeţi la copilul dumneavoastră calităţi remarcabile sau abilităţi, lăudaţi-i prompt. Puteţi spune ceva de genul ”Ai făcut un desen foarte frumos, chiar eşti foarte talentat” sau ”Te-ai descurcat foarte bine azi la antrenament, mi-a plăcut să te urmăresc”. Rămâneţi implicaţi: Implicaţi-vă în lucrurile care îl interesează pe copilul dumneavoastră şi astfel veţi petrece mai mult timp împreună. Mergeţi la meciuri şi antrenamente atunci când timpul v-o permite. Dacă nu puteţi merge, întrebaţi-l pe copil cum a fost şi ascultaţi-l cu atenţie. Ajutaţi-l să treacă peste dezamăgiri şi înţelegeţi-l când este trist pentru că echipa lui a pierdut. Propria dumneavoastră atitudine în faţa eşecurilor îl va învăţa pe copil să le accepte mai uşor şi să-şi facă curaj să încerce din nou. Păstraţi-vă interesul: Păstraţi-vă interesul şi curiozitatea în ce priveşte ideile, emoţiile și experienţele copilului dumneavoastră. Dacă îl ascultaţi cu atenţie atunci când vine să vă povestească ceva, veţi şti mai bine ce sfaturi şi ce perspectivă să îi oferiţi. Iar dacă îi răspundeţi la problemă fără să emiteţi vreo judecată, este foarte probabil să vă mai ceară sfatul şi data viitoare când va mai trece printr-o situaţie dificilă.
Posted on: Wed, 04 Sep 2013 11:10:04 +0000
Trending Topics
Recently Viewed Topics
© 2015