Senatul României Direcţia presă, comunicare şi imagine REVISTA PRESEI - 6 NOIEMBRIE 2013 SENAT Senatul a respins OUG privind extinderea competenţelor DGA Senatul a respins marţi, în calitate de Cameră decizională, OUG 59/2013 privind stabilirea unor măsuri pentru eficientizarea activităţii de prevenire şi combatere a corupţiei prin care erau extinse competenţele Direcţiei Generale Anticorupţie (DGA) din cadrul Ministerului Afacerilor Interne. Prin acest act normativ se stabilea că DGA se constituie ca structură de poliţie judiciară, specializată pentru prevenirea şi combaterea corupţiei. În expunerea de motive, iniţiatorul făcea referire la faptul că DGA este singura structură de poliţie specializată la nivel naţional pentru prevenirea şi combaterea corupţiei, având competenţe numai în ceea ce priveşte personalul MAI. “Scopul proiectului de lege este acela de a extinde competenţele DGA în întreg sectorul public, acordând competenţe materiale generale lucrătorilor specializaţi ai Direcţiei, pentru a efectua activităţi de prevenire şi descoperire, precum şi actele de cercetare penală dispuse de procurorul competent, privind infracţiunile prevăzute de legea nr. 78/2000”, se arată în expunerea de motive. Proiectul de lege a fost adoptat de Camera Deputaţilor, în calitate de primă Cameră sesizată, şi primise un raport de admitere şi din partea Comisiei de specialitate din Senat. În plenul Senatului de marţi atât raportul favorabil, cât şi proiectul de lege de adoptare a OUG au fost respinse cu 18 voturi pentru, 72 de voturi împotrivă şi 11 abţineri. Astfel, a fost supus votului plenului Senatului proiectul de respingere a OUG care a întrunit 95 de voturi pentru, opt voturi împotrivă şi 14 abţineri, ordonanţa fiind respinsă. Această OUG mai fusese supusă votului plenului Senatului şi în alte şedinţe anterioare, însă, de fiecare dată, nu a fost întrunit numărul necesar de voturi pentru admiterea unei legi cu caracter organic, proiectul de act normativ neputând astfel să fie adoptat sau respins. Legea ce obliga televiziunile să aibă săptămânal emisiuni culturale, respinsă la cererea lui Băsescu Senatul a respins, marţi, la solicitarea preşedintelui Traian Băsescu, o lege care obliga radiodifuzorii să rezerve săptămânal cel puţin 120 de minute pentru emisiuni sau ştiri cu conţinut cultural sau educativ. Comisia pentru cultură a Senatului a recomandat plenului respingerea cererii de reexaminare a şefului statului şi adoptarea iniţiativei pentru modificarea Legii 504/2002 a audiovizualului aparţinând deputatului PNL Mirel Taloş, în varianta transmisă spre promulgare, însă raportul acestei comisii a întrunit în plen 91 de voturi împotrivă, doar 10 voturi pentru şi şase abţineri. Proiectul de act normativ stabilea, de asemenea, obligaţia ca radiodifuzorii care difuzează programe de televiziune specializate în ştiri să rezerve săptămânal cel puţin 30 de minute pentru acelaşi tip de emisiuni. Prin cererea de reexaminare, formulată în ianuarie 2012, preşedintele Traian Băsescu solicita respingerea acestei iniţiative legislative, deoarece impunerea unor condiţii şi limite în ceea ce priveşte conţinutul programelor furnizate de radiodifuzori nu este oportună, limitând libertatea presei. Anterior votului dat în Senat în calitate de for decizional, Camera Deputaţilor a hotărât să respingă cererea de reexaminare a preşedintelui şi să menţină legea în forma trimisă spre promulgare. Senatul a adoptat proiectul de lege privind parteneriatul public-privat Senatul a adoptat marţi proiectul de lege privind parteneriatul public-privat, care prevede stabilirea unui cadru juridic necesar printre altele pentru crearea de locuri de muncă şi atragerea de investiţii străine. Potrivit expunerii de motive, proiectul de lege are ca scop crearea unui cadru juridic adecvat în vederea atragerii de resurse financiare private pentru realizarea de proiecte publice, atragerea de investiţii străine, crearea de locuri de muncă, îmbunătăţirea performanţelor sectorului public în implementarea proiectelor publice, identificarea de noi posibilităţi de atragere de fonduri europene. Principalele modificări avute în vedere vizează modul de iniţiere a proiectului de parteneriat public-privat instituţional şi contractual, modul de constituire a societăţii de proiect, posibilitatea utilizării fondurilor publice şi a celor europene, regimul public şi regimul garanţiilor ce pot fi constituite de compania de proiect, prevederile din conţinutul contractului de parteneriat public-privat, clauzele minimale ale contractului şi durata acestuia. Autoritatea competentă în implementarea legii este Departamentul pentru Proiecte de Infrastructură şi Investiţii Străine, care va emite şi normele de aplicare. La nivelul legislaţiei naţionale, proiectul de lege abrogă în integralitate prevederile Legii parteneriatului public-privat nr. 178/2010, având în vedere, în principal, suprapunerea de reglementare şi similitudinile cu Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 34/2006 privind atribuirea contractelor de achiziţie publică, a contractelor de cesiune de lucrări publice şi a contractelor de cesiune de servicii. Proiectul de lege, iniţiat de Guvern, a fost aprobat cu 100 de voturi pentru, 12 împotrivă şi 5 abţineri, cu amendamente. Camera Deputaţilor este decizională. Proiectul Roşia Montană, aproape de final. Vâlcov - Mâine seară sperăm să dăm raportul Comisia Roşia Montană se aproape de finalul dezbaterilor, preşedintele Darius Vâlcov anunţând că miercuri seară sunt şanse foarte mari ca raportul final pe proiectul privind exploatările de la Roşia Montană să fie dat. Sperăm din toată inima ca acest raport să fie dat mâine seară, membrii din comisie s-au angajat să rămână cât este nevoie ca să nu mai prelungim această comisie. Sunt foarte multe întrebări legate de acest proiect şi noi nu putem să spunem un simplu da sau nu, ca să oferim cât mai multe răspunsuri, a declarat Vâlcov, la sfârşitul şedinţei. Mai mult, acesta a anunţat că proiectul de lege în forma venită de la Guvern va mai fi supus la vot, ci se va trece la aprobarea sau respingerea noii forme a proiectului. Prima parte a raportului constă în sinteza audierilor, a doua parte se referă la punctele de vedere a celor patru grupuri de lucru pe domenii specializate, în funcţie de datele din proiectul iniţial, în timp ce în a treia parte a raportului va fi noul proiect de lege care va ieşi din cadrul comisiei. Prima parte a raportului a fost finalizată, mâine dăm votul pe această parte, la fel ca pentru cele patru rapoarte ale grupurilor de lucru, astfel încât mâine seară încercăm să luăm în dezbatere şi ultimele două amendamente şi să dăm votul pe raportul final. Nu avem concluzia, sper că mâine seară s-o avem, a mai spus Vâlcov. Parlamentul a luat act de scrisoarea preşedintelui privind participarea unei echipe SPP la o misiune în Siria Plenul reunit al Camerei Deputaţilor şi Senatului a luat act de scrisoarea preşedintelui Traian Băsescu cu privire la executarea, la solicitarea ONU, a unei misiuni de protecţie în Siria de către o echipă a Serviciului de Protecţie şi Pază (SPP). Preşedintele Comisiei de apărare din Camera Deputaţilor, Ion Mocioalcă, a citit scrisoarea preşedintelui Băsescu în plen. “Secretariatul Organizaţiei Naţiunilor Unite a solicitat României să contribuie cu o echipă de militari în Siria la misiunea de protecţie apropiată a coordonatorului special şi a altor oficiali ai Naţiunilor Unite. Participarea la această misiune reprezintă pentru ţara noastră o nouă confirmare a rolului său de furnizor de securitate, având totodată ca efecte benefice dezvoltarea relaţiilor de cooperare între România şi statele Naţiunilor Unite contributoare la misiuni de menţinere a păcii. În temeiul articolului 7 alineatul 1 din Legea nr. 121/2011 privind participarea forţelor armate la misiuni şi operaţii în afara teritoriului statului român, am aprobat propunerea primului-ministru al Guvernului României referitoare la executarea misiunii de protecţie apropiată a coordonatorului special şi a altor oficiali ai Naţiunilor Unite în Siria şi pe timpul vizitelor în alte regiuni de către o echipă a Serviciului de Protecţie şi Pază formată din 12 militari până la data la care secretariatul ONU va notifica solicitarea de încetare a participării României la această activitate”“, se arată în scrisoarea preşedintelui Traian Băsescu. Potrivit documentului, fondurile financiare necesare participării României la misiune sunt asigurate de către Organizaţia Naţiunilor Unite, Serviciul de Protecţie şi Pază suportând cheltuielile aferente drepturilor băneşti din ţară conform legislaţiei în vigoare. Preşedintele Traian Băsescu a aprobat o solicitare a Organizaţiei Naţiunilor Unite privind participarea României la o misiune de protecţie în Siria cu o echipă a Serviciului de Protecţie şi Pază (SPP). Parlamentul a votat din nou conducerea ASF Plenul reunit al Camerei Deputaţilor şi Senatului a aprobat astăzi componenţa Consiliului Autorităţii de Supraveghere Financiară, care îl va avea ca preşedinte pe Dan Radu Ruşanu. Membrii consiliului sunt: Dan Radu Ruşanu - preşedinte, Daniel Dăianu - prim-vicepreşedinte, Mircea Ursache - vicepreşedinte, Corneliu Moldoveanu - vicepreşedinte, Ion Giurescu - vicepreşedinte, Marian Sârbu - membru neexecutiv, Biro Albin - membru neexecutiv, Gheorghe Marcu - membru neexecutiv şi Marian Mârzat - membru neexecutiv. Mandatul membrilor consiliului este de cinci ani, începând cu data de 5 noiembrie 2013. Parlamentul a repetat procedura de numire a membrilor Autorităţii de Supraveghere Financiară (ASF), după ce legislaţia care a fost modificată. Parlamentarii de Ilfov vor să primească diurnă de deplasare şi sumă pentru cazare în Bucureşti Senatorul PNL Sorin Roşca Stănescu a depus la Parlament o iniţiativă legislativă semnată şi de alţi 31 de senatori PNL şi PDL, prin care propune modificarea Statutului parlamentarilor astfel încât parlamentarii de Ilfov să primească diurnă de deplasare şi sumă forfetară pentru cazarea în Bucureşti. Propunerea legislativă iniţiată de Roşca Stănescu priveşte modificarea art. 41 din Legea 96/2006 privind Statutul deputaţilor şi senatorilor, articol referitor la diurna de deplasare şi cheltuielile de cazare ale parlamentarilor. Roşca Stănescu şi cei 31 de senatori PNL şi PDL coiniţiatori propun ca parlamentarii aleşi în colegii din judeţul Ilfov să primească o diurnă de deplasare pe zi de 2% din indemnizaţia lunară brută, precum şi o sumă forfetară din bugetul Camerei sau al Senatului pentru acoperirea cheltuielilor de cazare în Bucureşti. În forma actuală a actului normativ, parlamentarii aleşi în Ilfov sunt asimilaţi parlamentarilor aleşi în colegii din municipiul Bucureşti şi sunt exceptaţi de la prevederile menţionate anterior din considerente care au vizat restrângerea cheltuielilor. În expunerea de motive a propunerii legislative se invocă faptul că Statutul deputaţilor şi senatorilor trebuie să asigure egalitatea pentru toţi parlamentarii în exercitarea mandatului şi să respecte Constituţia prin care se asigură nediscriminarea între parlamentari pe motive de avere sau origine socială. Preşedintele Camerei Deputaţilor, Valeriu Zgonea, s-a declarat personal împotriva unei astfel de modificări a Statutului parlamentarilor. A fost o decizie a USL de a echivala parlamentarii din Ilfov cu cei din Bucureşti. Câteodată din sudul Bucureştiului e mai dificil să ajungi la Parlament decât de la vilele pe care le ai. Dacă colegii senatori - am văzut că e un grup de liberali - vor bani, atunci să vedem dacă aprobă cineva în plenul reunit, pentru că e nevoie de jumătate plus unu din total, a spus Zgonea. CAMERA DEPUTAŢILOR Valeriu Zgonea – „Eu, Ponta şi Antonescu susţinem reducerea vacanţei parlamentare” Preşedintele Camerei Deputaţilor, Valeriu Zgonea, a declarat, marţi, că susţine iniţiativa ca vacanţa parlamentară să fie redusă la luna august, el arătând că această iniţiativă este agreată şi de copreşedinţii USL Victor Ponta şi Crin Antonescu. Zgonea a spus că USL a promis în campania electorală din 2012 că va susţine o iniţiativă de reducere a vacanţei parlamentare. El a menţionat însă că, din păcate, această iniţiativă nu e o propunere legislativă şi nici lege organică, ci ţine de modificarea Constituţiei. Noi, la vremea respectivă fiind cu mai puţină experienţă şi neconstatând evoluţia societăţii, am scris în Constituţie când începe o sesiune şi când se închide. În consecinţă, noi trebuie la sfârşitul lunii iunie să închidem sesiunea parlamentară şi tot ceea ce e după 30 iunie e sesiune extraordinară, a spus Zgonea. El a spus că este de acord ca şi Parlamentul României să se ralieze celorlalte parlamentare naţionale europene şi să aibă vacanţă parlamentară doar în luna august. Evoluţia societăţii ne obligă la acest lucru. Avem sute de proiecte de lege, iar în luna iulie sunt foarte multe lucruri şi la Parlamentul European şi la Comisia Europeană. Majoritatea parlamentelor naţionale lucrează în iulie, trebuie să ne adaptăm şi noi, a spus Zgonea. El a precizat că, din păcate, această iniţiativă este blocată de prevederile actualei Constituţii şi a precizat că pentru a pune în practică reducerea vacanţei parlamentare e necesar ca mai întâi să fie modificată Constituţia în acest sens. La rândul său, deputatul PNL Alina Gorghiu a precizat că este nerelevantă perioada vacanţei parlamentare în ceea ce priveşte durata acesteia, ea arătând că e important ca parlamentarii să-şi facă treaba. Mă îndoiesc că o vacanţă mai scurtă ar eficientiza activitatea în oricare dintre Camere. Nu mă deranjează ca vacanţa să fie mai scurtă, dar nu cred că acest lucru va duce la o evoluţie în activitatea Parlamentului, a spus Gorghiu. Senatorul PPDD Steliana Miron a declarat, marţi, că va depune la Comisia de regulament a Senatului un amendament prin care vacanţa parlamentară a senatorilor să fie redusă doar la luna august, prevederea având în vedere ralierea Senatului la normele PE. GUVERN Poliţia raportează cea mai mică valoare a criminalităţii din ultimii cinci ani În primele nouă luni ale anului curent s-a înregistrat cea mai mică valoare a criminalităţii din ultimii cinci ani, anunţă Poliţia Română. Acest trend se menţine, după ce anul 2012 a fost primul an în care, după nouă ani, criminalitatea sesizată nu a mai înregistrat creşteri, ci o scădere cu 5,66 la sută. Au fost constatate cu 11,10 la sută mai multe infracţiuni de evaziune fiscală. În urma activităţilor preventive desfăşurate, 78,29 la sută dintre infracţiunile depistate au fost surprinse în flagrant delict. La infracţiunile contra patrimoniului se constată o scădere cu 4,41 la sută. Şi furturile din locuinţe au scăzut cu 8,51 la sută, furturile de auto au scăzut cu 24,47la sută, iar furturile de animale au scăzut cu 15,98 la sută. În ceea ce priveşte mica criminalitate, infracţiunile de furt din buzunare, poşete, genţi au scăzut cu 7,47 la sută, iar cele de furt din auto au scăzut cu 11,27 la sută. Au scăzut cu 24,66 la sută infracţiunile de tâlhărie, iar cele prin smulgere de obiecte au scăzut cu 27,21 la sută. În ceea ce priveşte domeniul prevenirii şi combaterii criminalităţii economico-financiare, structurile de poliţie au descoperit şi cercetează cu 11,10la sută mai multe infracţiuni de evaziune fiscală. În domeniul combaterii criminalităţii organizate, poliţiştii au colaborat la destructurarea a 206 grupări infracţionale organizate, cu 5,64 la sută mai multe ca în perioada similară a anului 2012, fiind trimise în judecată, de procurorii DIICOT, 1.931 de persoane, dintre care 50,8 la sută în stare de arest preventiv. Şi infracţiunile stradale au scăzut cu 16,5 la sută. Au scăzut infracţiunile de tâlhărie comise pe stradă cu 28,31 la sută, iar infracţiunile de furt au scăzut cu 14,8 la sută. Totodată, infracţiunile de ultraj contra bunelor moravuri şi tulburarea liniştii publice au scăzut cu 23,44 la sută. Din punct de vedere al riscului rutier, continuă trendul descendent la toţi indicatorii, respectiv numărul accidentelor grave scade cu 10,4 la sută, numărul persoanelor decedate scade cu 11,4 la sută, iar numărul persoanelor rănite grav scade cu 10,1l a sută. De asemenea, poliţiştii au participat la 7.323 de intervenţii în caz de calamităţi naturale, incendii, explozii, înzăpeziri, alunecări de teren etc., salvând astfel 3.957 de persoane. Şefa misiunii FMI în România - Fondul cere liberalizarea preţului la energie şi majorarea accizelor la carburanţi Misiunea delegaţiei Fondului Monetar Internaţional la Bucureşti s-a încheiat marţi. Andrea Schaechter, şefa delegaţiei, a declarat, într-o conferinţă de presă, că este foarte importantă restructurarea CFR Marfă şi că Fondul cere liberalizarea preţului la energie şi majorarea accizelor la carburanţi. Schaechter a declarat că România a îndeplinit toate criteriile şi s-au realizat progrese în direcţia reformelor structurale. „Veniturile la buget au fost mai scăzute din cauza profitabilităţii scăzute a băncilor. Eforturile de reformă structurală au avut şi o parte pozitivă. Cazul Romgaz este de pildă un succes. Este o realizare care se evidenţiază în timpul ultimelor luni. În privinţa CFR Marfă, Guvernul va restructura această companie menţinându-şi intenţia de privatizare. Ne aşteptăm la o îmbunătăţire a managementului datoriei publice”, a declarat Andrea Schaechter. Aceasta a precizat că „procesul de privatizare la CFR Marfă va dura ceva timp”, menţionând că noul termen limită va fi în 2015. „Obiectivul Guvernului este să crească eficienţa în sectorul transporturilor şi să caute un investitor strategic (în cazul CFR Marfa - n.r.). Important este să se restructureze şi eficientizeze această companie”, a mai spus şefa misiunii FMI. „România are o povară fiscală mare pe muncă. Trebuie văzut cum poate fi această povara redusă. Dar acest lucru trebuie făcut cu grijă, pentru ca nu cumva aceste măsuri să provoace o gaură în buget”, a mai spus Andrea Schaechter. FMI estimează pentru România, în 2014, o creştere reală a PIB constantă, menţinându-se la nivelul estimat pentru finele acestui an, de 2,2%, dar se aşteaptă ca evoluţia să fie influenţată decisiv de cererea internă, cu accent pe investiţii, nu de exporturi, ca în prezent. Pentru anul 2014 proiectăm o creştere reală a PIB constant, ceea ce înseamnă că aceasta se va menţine la 2,2%, dar ne aşteptăm să vedem o deplasare a factorilor determinanţi ai creşterii, dinspre exporturile nete cum a fost în 2013, către cererea internă, în mod special creşterea ar trebui să fie determinată de nişte investiţii mai mari, pentru că Guvernul a avut succes în ultima vreme în absorbirea fondurilor UE şi aceasta va avea efect asupra creşterii de viitor, a declarat Andrea Schaechter. Cristian Socol – „De reducerea CAS vor beneficia cele 700.000 de firme private active din România” Reducerea CAS este o promisiune respectată a Guvernului Ponta, fiind o ““măsură-şoc”“ ce va ajuta sectorul privat, va stimula crearea de noi locuri de muncă şi va contribui la creşterea încasărilor la buget, a declarat, marţi, Cristian Socol, consilierul premierului Victor Ponta. ““Măsurile fiscale pe care Guvernul şi le-a asumat pentru anul 2014 sunt extrem de importante şi de necesare deoarece ele vizează continuarea creşterii economice, susţinerea mediului de afaceri şi crearea de noi locuri de muncă. În mod evident, măsura-şoc, cu un mare efect de multiplicare la nivelul economiei, este reducerea CAS, adică a impozitării pe muncă. Este un angajament pe care Guvernul Ponta l-a luat încă de la începutul mandatului şi iată că, de la mijlocul anului 2014, acesta va deveni realitate”“, a precizat Socol. Potrivit acestuia, de reducerea CAS cu 5 puncte procentuale vor beneficia în mod direct cele 700.000 de firme private active din România, dar, indirect, măsura se va răsfrânge în mod pozitiv asupra pieţei muncii şi a încasărilor bugetare. ““Reducerea CAS stimulează crearea de locuri de muncă, va creşte gradul de conformare voluntară la plata contribuţiilor şi, implicit, va reduce presiunea pe bugetele de asigurări sociale, sănătate, şomaj etc”“, a spus Cristian Socol. Constantin Niţă - „Orice companie străină care vine să exploateze resurse va trebui să îşi ia partener român“ România se află pe locul nouă la nivel mondial într-un clasament realizat de Consiliul Mondial al Energiei, acest lucru însemnând că ţara noastră are un mix de resurse care să-i permită independenţa energetică, a declarat Constantin Niţă, ministrul delegat pentru Energie. El a amintit de cărbune şi rezervele de gaze descoperite în Marea Neagră şi gazele de şist. Vreau ca societăţile energetice româneşti să se internaţionalizeze. Nu contează dacă exploatează resursele naturale sunt exploatate de companii româneşti sau străine, pentru că aceştia nu pleacă cu gazul în geamantan. Statul profită prin două elemente: redevenţe şi impozit pe profit şi pe salarii, a spus Niţă. Orice companie străină care vine să exploateze va trebui să îşi ia ca partener câte o companie românească. De când am venit la minister am promovat această politică. Romgaz a intrat în câteva perimetre şi va intra şi în altele (…) Romgaz e perfect capabilă să exploateze gaze de şist, a mai spus ministrul. De asemenea, acesta a precizat că dacă nu se consumă pe plan intern tot gazul ce va fi extras, nicio problemă, îl exportăm, se face profit. Ministrul delegat pentru energie a mai declarat că va trebui să facem un gazoduct şi cu Serbia şi că cu Gazprom mergem la impuse. Până nu apar alţi furnizori, nu avem cum să negociem scăderea preţului. Americanii exportă la 113 dolari mia de metri cubi faţă de 350-400 de dolari cât e preţul de import în România Referindu-se la gazele de şist, Niţă a întrebat retoric: Credeţi că americanii vor să îşi autodistrugă ţara? Din 8.000 de sonde din Pennsylvania, doar la 24 au avut ceva probleme, scurgeri”, adăugând că China are mari resurse de gaze de şist şi vine tare din urmă. În legătură cu listările la Bursă, demnitarul a explicat că în acest an am avut listările Transgaz, Nuclearelectrica şi Romgaz, se va îndeplini promisiunea mea de internaţionalizare a companiilor de stat (…) Romgaz a fost ultima companie în care banii s-au dus la buget. Pentru listările de anul viitor, banii vor rămâne în capitalul social. Avem 15% din Hidroelectrica şi Complexul Oltenia şi 51% din Electrica (…) Complexul Hunedoara va fi privatizat cu un investitor. Avem această posibilitate de a produce energie, dar avem nevoie de interconectări pentru a o exporta, pentru a avea un debuşeu, a afirmat Niţă despre interconectări. Cu privire la reorganizarea sectorului energetic, ministrul delegat a dezvăluit că va avea „două propuneri pentru Guvern pentru reorganizarea sectorului energetic. Mizez pe modelul britanic, unde sunt mai multe companii cu mix de energie. Crin Antonescu - „FMI se înşeală, era posibilă reducerea CAS cu 3% de la începutul anului viitor” Preşedintele Senatului, Crin Antonescu, a declarat ,marţi, că experţii FMI veniţi la Bucureşti se înşeală atunci când susţin că nu era posibilă reducerea CAS de la începutul anului viitor cu 3%, menţionând însă că e preferabilă o reducere cu 5% din semestrul doi 2014. (Mediafax) Liberalul a fost întrebat cum este prevăzută reducerea CAS pentru 2014, de vreme ce oficialii FMI au precizat că această măsură nu este inclusă în proiecţia bugetară pentru anul viitor. Nu cunosc aceste detalii, eu am comentat aseară lucrurile pe care le-au adus la cunoştinţa opiniei publice primul ministru, ministrul de Finanţe. Nu e vorba de proiecţia bugetară, ci este vorba de scrisoarea de intenţie, despre asta s-a vorbit, acolo s-a menţionat acest lucru, a replicat Antonescu. Întrebat, de asemenea, cum vede anunţul oficialilor FMI, care au menţionat că nu este posibilă reducerea CAS, deoarece aceasta ar însemna măsuri complementare pentru creşterea veniturilor, Antonescu a răspuns: Se înşală, CAS se putea reduce şi de acum, dar într-adevăr e preferabil din semestrul doi (al anului 2014 - n.r.) cu 5%, decât cu 3%. Reducerea CAS nu este cuprinsă în proiecţia bugetară pe 2014 pentru că au fost prioritare salariile, pensiile şi investiţiile publice, iar orice relaxare a taxării muncii trebuie însoţită de lărgirea bazei şi măsuri fiscale de compensare, a declarat şeful misiunii FMI, Andrea Schaechter. Premierul Victor Ponta a anunţat luni seara că nivelul contribuţiilor de asigurări sociale (CAS) va fi redus cu 5 puncte procentuale din al doilea semestru al anului viitor, dacă Guvernul va identifica până la 1 iulie toate resursele care să permită compensarea integrală a efectelor acestei măsuri. A fost tema cea mai intens discutată pe parcursul acestor zile şi va exista în Memorandumul de înţelegere un angajament foarte clar de scădere semnificativă - şi din punctul nostru de vedere «semnificativ» este mai mult decât 3%, este 5%, care ar avea într-adevăr un impact pentru mediul de afaceri conform studiilor - din al doilea semestru al anului, cu obligaţia din partea Guvernului de a identifica până la 1 iulie toate resursele necesare pentru ca impactul bugetar să fie neutru, adică ceea ce pierdem prin reducerea CAS să compensăm din venituri suplimentare sau din realocarea altor fonduri sau reducerea de cheltuieli, a spus Ponta la finalul discuţiilor cu Fondul Monetar Internaţional. El a arătat că reducerea CAS este un angajament politic asumat în numele Guvernului şi al coaliţiei de guvernare şi a prezentat ca sigură această diminuare. Ministrul Finanţelor, Daniel Chiţoiu, a precizat că impactul financiar generat de reducerea CAS este calculat, pentru un interval de cinci luni din al doilea semestru al anului viitor, la două miliarde lei. El a precizat, totodată, că reducerea CAS este prevăzută să fie aplicată la angajator, aşa cum a fost anunţat anterior. Chiţoiu a spus însă că sistemul CAS pentru veniturile din drepturi de autor şi cele ale persoanelor fizice autorizate nu va fi modificat pe parcursul anului 2014. Această promisiune contravine însă condiţiilor enumerate de şeful misiunii FMI care a punctat că lărgirea bazei de impozitare este esenţială pentru ca instituţia să accepte o eventuală reducere a CAS. Călin Popescu Tăriceanu despre măsurile convenite cu FMI: Excelente, nici în vis nu bănuiam aşa ceva Fostul premier Călin Popescu Tăriceanu a comentat ironic marţi, înaintea şedinţei BPN al PNL, măsurile convenite în urma negocierilor dintre Guvern şi reprezentanţii FMI, afirmând că nici în vis nu bănuia aşa ceva. (Mediafax) Tăriceanu a fot întrebat cum vede măsurile convenite de reprezentanţii Guvernului cu delegaţia FMI. Excelente, nici în vis nu bănuiam aşa ceva, a răspuns, ironic, fostul premier, fără a face alte comentarii. Guvernul va lua în calcul alte opţiuni pentru CFR Marfă, dacă planul de restructurare eşuează Termenul stabilit pentru finalizarea privatizării CFR Marfă, respectiv jumătatea anului 2015, este unul maxim, iar realizarea acestui obiectiv mai devreme ar fi văzută cu ochi buni de FMI, însă dacă planul de restructurare eşuează Guvernul va lua în calcul alte opţiuni, potrivit Fondului. (Mediafax) Ce s-a angajat Guvernul să facă mai departe e să încerce să caute un investitor strategic (pentru CFR Marfă - n.r.). Termenul 2015 este unul maxim, în mod clar dacă se poate face mai devreme acest lucru se va face şi va fi bine văzut. Este important ca această privatizare să se facă facă cum trebuie şi, între timp, este important ca echipa de conducere a companiei să ia măsuri de restructurare pentru eficientizarea acesteia şi pentru evitarea acumulării de noi arierate, a unor rezultate financiare proaste care să fie preluate de bugetul de stat, a declarat marţi şeful misiunii FMI în România, Andrea Schaechter, în conferinţa de prezentare a rezultatelor vizitei în România. Ea a arătat că Guvernul s-a angajat să susţină echipa de conducere a CFR Marfă, căutând în acelaşi timp un investitor strategic. Totodată, ea a precizat că obiectivul Executivului este de a creşte eficienţa sectorului de transporturi, fiind foarte important să atragă investiţii private în acest sector. Întrebată dacă s-a luat în calcul intrarea în insolvenţă a companiei, şeful misiunii FMI a spus că deocamdată a fost luată în calcul restructurarea, cu continuarea procesului de privatizare, însă în cazul nereuşitei Guvernul trebuie să analizeze şi alte opţiuni. Obiectivul în mod clar este stabilit, Guvernul trebuie să ia în considerare toate opţiunile, cea care s-a luat în calcul la acest moment este restructurarea. Dacă acest plan, cu restructurare şi continuarea procesului de privatizare, nu va funcţiona, Guvernul trebuie să-şi reconsidere opţiunile, a spus Schaechter. Ea a motivat nereuşita Guvernului de a privatiza CFR Marfă spunând că România nu a mai făcut o privatizare majoritară de foarte mulţi ani, astfel fiind un proces nou şi dificil. Ce este important acum e să tragem nişte învăţăminte, să mergem în continuare, să folosim această experienţă. În mod clar au existat nişte incertitudini în cadrul procesului, mai mari decât ne-am fi aşteptat, însă e important să tragem învăţămintele şi să facem o privatizare de succes în viitor, a menţionat şeful misiunii FMI. Ministrul Finanţelor, Daniel Chiţoiu, a declarat, luni, că Guvernul va trebui să elaboreze o nouă strategie de privatizare a CFR Marfă, care să fie supusă avizului Consiliului Suprem de Apărare a Ţării (CSAT), şi că elaborarea noii strategii este atribuţia Guvernului, nu a Preşedinţiei. Declaraţia ministrului survine unei afirmaţii a premierului Victor Ponta, care în urmă cu trei săptămâni anunţa că Guvernul va începe procedurile pentru o nouă privatizare a companiei CFR Marfă, fără să mai fie însă blocat de către CSAT. Întrebat, la finalul discuţiilor cu Fondul Monetar Internaţional, dacă Guvernul va schimba modalitatea de privatizare a CFR Marfă, ministrul Chiţoiu a arătat că în prezent se lucrează la elaborarea unei noi strategii de privatizare. Ministrul Finanţelor a arătat, de asemenea, că noua strategie va trebui să obţină avizul CSAT. Întrebat însă dacă noua strategie va fi realizată în colaborare cu Administraţia Prezidenţială, Chiţoiu a afirmat că elaborarea documentului este atribuţia Guvernului. Noul termen pentru finalizarea privatizării CFR Marfă este jumătatea anului 2015. Ministerul Finanţelor a vândut obligaţiuni de 80 milioane lei printr-o licitaţie suplimentară Ministerul Finanţelor Publice (MFP) a atras marţi 80 milioane lei, exact cât şi-a propus, printr-o licitaţie suplimentară pentru obligaţiuni pe 10 ani, la care a oferit acelaşi randament ca la operaţiunea principală organizată luni, de 5,27% pe an. (Mediafax) Trezoreria a împrumutat luni 800 milioane lei prin obligaţiuni cu maturitatea pe 10 ani, la un randament mediu de 5,27% pe an, în scădere uşoară faţă de cel plătit în octombrie pentru aceeaşi scadenţă. Fiind o licitaţie suplimentară, doar pentru oferte necompetitive, Trezoreria a oferit acelaşi randament mediu şi marţi. La licitaţiile pentru oferte necompetitive, participanţii indică doar suma pe care vor să o plaseze în titlurile de stat, nu şi randamentul pe care îl ţintesc. Titlurile ajung la scadenţă în aprilie 2023. Finanţele au programat pentru luna noiembrie licitaţii pentru vânzarea de obligaţiuni în valoare de 4,55 miliarde lei, sub nivelul împrumutat în luna precedentă, de 5,25 miliarde lei. În luna noiembrie, ajung la scadenţă emisiuni de certificate de trezorerie de 2,2 miliarde lei şi o emisiune în valută de 1,32 miliarde de euro. De la începutul anului, ministerul a împrumutat de pe piaţa internă 40,491 miliarde lei, la care se adaugă emisiuni în valută, interne şi externe de 3,07 miliarde de euro şi 1,5 miliarde de dolari. Guvernul va depune eforturi pentru a face companiile de stat mai eficiente şi mai rentabile, conform angajamentelor FMI Autorităţile de la Bucureşti vor continua eforturile pentru a face companiile de stat mai eficiente şi mai rentabile, conform angajamentelor luate în faţa creditorilor internaţionali. Managementul profesionist, listarea la bursă sau privatizarea rămân principalele instrumente, chiar dacă lista obiectivelor de interes imediat se modifică. (RRA) Privatizarea Oltchim este scoasă din obligaţiile pe care şi le-a asumă autorităţile, iar termenele se prelungesc, după cum explica, marţi seara, ministrul finanţelor Daniel Chiţoiu. „Am prevăzut măsuri de continuare a reducerii arieratelor din partea întreprinderilor cu capital majoritar de stat, sau cu capital integral de stat, implementarea managementului profesionist la toate companiile de stat, continuarea procesului de listare şi de vânzare a pachetelor majoritare de acţiuni, respectiv la Hidroelectrica, a companiei Electrica şi Complexul Energetic Oltenia. De asemenea, s-au prevăzut măsuri de restructurare şi avem obligaţia să aprobăm bugetul şi planul de restructurare al companiei CFR Marfă până în data de 8 decembrie”, a precizat Chiţoiu. Acesta spune că noul termen pentru privatizarea CFR Marfă este acum anul 2015. Eugen Teodorovici – „În 2013 în România au intrat 2,5 miliarde euro fonduri europene” Ministrul Fondurilor Europene, Eugen Teodorovici, a declarat, marţi, la Filiaşi (Dolj) unde a avut o întâlnire cu mai mulţi primari din zonă, că în 2013 în România au intrat 2,5 miliarde euro pentru proiectele cu finanţare europeană, iar ţara noastră poate deveni un model în Europa în ceea ce priveşte atragerea de fonduri europene. (Agerpres) Potrivit ministrului Fondurilor Europene, dacă în mai 2012 rata absorbţiei fondurilor europene era de 7,4% în România care avea 98% din fonduri blocare, ceea ce era o situaţia unică în Europa, în 2013 România ocupă prima poziţie în UE în ceea ce priveşte nivelul rambursărilor din partea Comisiei Europene. “În mai 2012 s-a plecat de la un nivel de absorbţie de 7,4%, ceea ce era foarte puţin. În acel moment România avea blocate cinci din cele şapte programe operaţionale, ceea ce însemna 98% din finanţarea pe care România o primea din partea Uniunii Europene. Aveam o situaţie unică în Europa. Din fericire, azi s-a ajuns la un nivel mult mai ridicat: suntem la aproape 26%. S-a ajuns aici pentru că la nivel de Guvern, la nivel de MFE s-au luat o serie de măsuri imediate. În 2013, România ocupă prima poziţie în ceea ce înseamnă rambursări din partea Comisiei Europene de fonduri europene, iar state mult mai avansate decât noi la acest capitol se află pe poziţii mai mici. Polonia, de exemplu, are 21% creşteri anul acesta, în condiţiile în care aceste state au început din timp absorbţia de fonduri europene, când România încă bâjbâia în perioada 2009-2011”, a spus Teodorovici. Ministrul Fondurilor Europene a mai afirmat că în perioada 2009-2011 România a făcut multe greşeli în ceea ce priveşte atragerea fondurilor europene, pentru care azi trebuie să plătească corecţii de un miliard de euro. “În 2009-2011, România a făcut multe greşeli, a avut multe deficienţe pentru care astăzi trebuie să plătim până în 2015 o sumă destul de mare, cam un miliard de euro, corecţii financiare pentru acele deficienţe pe care Comisia Europeană le-a găsit în sistemul din România. Această sumă în loc să fie cheltuită acolo unde trebuie, unde avem cu toţii nevoie, în proiecte pentru comunităţi, şcoli, spitale, drumuri etc, din păcate trebuie să o plătim faţă de Comisia Europeană. Actualul Guvern a abordat în mod pragmatic situaţia, a găsit soluţiile necesare pentru a debloca toate programele operaţionale, România nu mai are nici un program blocat, are acces deplin la finanţare. În 2013 au intrat în România aproximativ 2,5 miliarde de euro şi până la finalul acestui an anticipăm că vom ajunge la 3 miliarde de euro, sumă care azi este mai mare decât întreaga sumă intrată în 2007-2012. Este o sumă mare, dar nici pe departe mulţumitoare, trebuie să ne asigurăm să situaţii similare celor din 2009-2011 să nu se mai întâmple”, a mai afirmat ministrul Fondurilor Europene. Stelian Fedorca – „Admiterea la şcoala profesională ar trebui să se facă de către agentul economic înainte de admiterea computerizată” Admiterea la şcoala profesională ar trebui să se facă de către agentul economic înainte de admiterea computerizată la nivel naţional, este de părere consilierul ministrului Educaţiei, Stelian Fedorca. (Agerpres) “Este o idee greşită ca admiterea să se facă cu media 5 şi cine ia sub această notă să fie repartizat către şcoala profesională. Admiterea la profesională ar trebui să se facă de către agentul economic înainte de admiterea computerizată, urmând ca firma să îşi aleagă din cei mai buni elevi şi după admiterea computerizată”, a spus, marţi, Fedorca, la o dezbatere. El a înaintat propunerea ca elevii care nu intră la şcoala profesională să se îndrepte către liceul tehnologic. “Încercăm ca acolo unde sunt agenţi economici liceele tehnologice să le reprofilăm în funcţie de ce se întâmplă pe piaţa forţei de muncă din acea zonă. O ţară fără meseriaşi nu există, acesta este viitorul. Şcoala profesională va începe după terminarea clasei a VIII-a şi va dura trei ani şi nu doi”, a spus consilierul. Potrivit acestuia, se lucrează la adaptarea programei şcolare pentru şcoala profesională pentru durata de trei ani. “Este în lucru ca programa şcolară pentru şcoala profesională să fie adaptată pentru 3 ani şi nu 2. Sunt situaţii în care curricula nu corespunde situaţiei actuale dar se aduc modificări astfel încât să corespundă”, a mai spus Fedorca. El a mai precizat că pentru elevii care învaţă la şcolile profesionale care fac practică în cadrul firmelor statul alocă lunar câte 200 de lei, iar agenţii economici alţi 200 de lei până la finalizarea studiilor. Stelian Fedorca a mai arătat că până în anul 2012 “o mare parte” dintre elevii de liceu nu erau lăsaţi să plece spre şcolile profesionale de către directori însă a menţionat ca regulamentul a fost modificat în sensul în care în prezent pentru transfer este necesar doar acordul unităţii de învăţământ spre care se îndreaptă elevul. ALTE AUTORITĂŢI ŞI INSTITUŢII PUBLICE Decizia ICCJ în procesul foştilor miniştri Codruţ Sereş şi Zsolt Nagy, la 19 noiembrie Judecătorii de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (ICCJ) au stabilit, marţi, să pronunţe la 19 noiembrie decizia în procesul foştilor miniştri Codruţ Sereş şi Zsolt Nagy din aşa-numitul dosar al privatizărilor strategice. La ultimul termen al procesului, marţi, inculpaţii şi-au susţinut nevinovăţia în faţa instanţei. Astfel, Codruţ Sereş a declarat că sectorul distribuţiei de energie electrică nu poate fi calificat drept un sector care să aducă atingere siguranţei naţionale. Accept că populaţia trebuie să beneficieze de pe urma oricărei privatizări. În egală măsură, însă, preţul care se livrează se supune Agenţiei de Reglementare. Prin urmare, statul are dreptul să controleze tot ce face o companie privată, a menţionat Sereş. Fostul ministru al Economiei a ţinut să adauge că legislaţia invocată de procurori în rechizitoriu nu este aceeaşi cu cea din perioada în care el a fost membru al Guvernului. Vorbim de un context cu totul diferit în 2005 faţă de legislaţia opozabilă din “91, care a fost formulată în rechizitoriu, în condiţiile în care, în 2005, România era ţară membră NATO, se pregătea pentru aderarea în Uniunea Europeană. În rechizitoriu se face referire la o legislaţie din 1991, când duşmanul României era în altă parte faţă de momentul 2005-2006, a explicat Sereş. La termenul de luni al procesului, procurorul DIICOT a cerut, pedepse cu executare pentru foştii miniştri Codruţ Sereş şi Zsolt Nagy, precum şi pentru ceilalţi inculpaţi din dosarul privatizărilor strategice, după ce a arătat că dovezile de la dosar probează infracţiunile de care aceştia sunt acuzaţi. Anchetatorul a arătat că toate dovezile DIICOT probează aderarea, sprijinirea şi complicitatea la faptele unui grup infracţional organizat, precum şi fapta de trădare prin transmiterea de secrete, pentru care este judecat Şereş. Procesul foştilor miniştri Şereş şi Nagy a avut nu mai puţin de 60 de termene, iar soluţia va putea fi atacată la completul de cinci judecători al Înainte Curţi de Casaţie şi Justiţie. În 30 martie 2009, foştii miniştri ai Economiei şi Comunicaţiilor Codruţ Şereş şi Zsolt Nagy au fost trimişi în judecată de procurorii DIICOT, alături de alte patru persoane, în dosarul privatizărilor strategice, fiind acuzaţi de aderat la un grup infracţional organizat cu caracter transnaţional. Potrivit procurorilor DIICOT, în perioada 30 mai 2005 - 21 noiembrie 2006, aceştia au constituit sau aderat la un grup infracţional organizat cu caracter transnaţional, din care au făcut parte şi Vadim Benyatov, Stamen Stanchev, Dorinel Mihai Mucea şi Mihai Radu Donciu, în scopul comiterii unor infracţiuni grave, pentru a obţine direct sau indirect un beneficiu financiar sau alt beneficiu material. Codruţ Şereş este acuzat şi de trădare prin transmiterea de secrete, iar pentru Michal Susak şi Mircea Călin Flore s-a reţinut şi comiterea infracţiunii de complicitate la spionaj. În sarcina celor şase inculpaţi s-au reţinut comiterea de activităţi ilicite cu caracter penal derulate în legătură cu privatizarea SC Electrica Muntenia Sud, vânzarea unui pachet de 8% din acţiunile Petrom, procese de privatizare/restructurare a SC Romaero SA Bucureşti şi SC Avioane SA Craiova, aflate în portofoliul MEC - OPSPI, consultanţă în vederea privatizării SN Radiocomunicaţii, adjudecarea licitaţiei pentru asigurarea consultanţei în vederea restructurării şi privatizării CN Poşta Română din portofoliul MCTI, selectarea prin licitaţie a consultantului internaţional pentru listarea la bursă a pachetului de 46% din acţiunile deţinute de statul român la SC Romtelecom SA din portofoliul MCTI. BNR a decis reducerea ratei dobânzii de politică monetară la un minim istoric de 4% pe an, de la 4,25% Consiliul de Administraţie al Băncii Naţionale a României a hotărât, în şedinţa din 5 noiembrie 2013, reducerea ratei dobânzii de politică monetară la un nivel minim istoric de 4,0 la sută pe an, de la 4,25 la sută începând cu data de 6 noiembrie 2013. Banca Centrală a decis şi menţinerea nivelurilor actuale ale ratelor rezervelor minime obligatorii aplicabile pasivelor în lei şi în valută ale instituţiilor de credit. Astfel BNR a păstrat nivelul rezervelor minime obligatorii la 15% pentru pasivele în lei şi 20% pentru cele în euro. În şedinţa din 5 noiembrie 2013, Consiliul de Administraţie al Băncii Naţionale a României a hotărât reducerea ratei dobânzii de politică monetară la nivelul de 4% pe an de la 4,25% pe an începând cu data de 6 noiembrie 2013, gestionarea adecvată a lichidităţii din sistemul bancar şi menţinerea nivelurilor actuale ale ratelor rezervelor minime obligatorii aplicabile pasivelor în lei şi în valută ale instituţiilor de credit, informează un comunicat remis gândul de BNR. Analiştii au anticipat decizia BNR de marţi şi prevăd de asemenea posibilitatea reducerii dobânzii cheie la 3,75% anul viitor. În ceea ce priveşte rezervele minime obligatorii pentru pasivele în lei, aceştia estimează că anul viitor ar putea fi diminuate de la 15% la 12%, iar pentru cele în valută s-ar menţine la 20%. Consiliul de Administraţie al BNR a analizat şi aprobat marţi şi Raportul trimestrial asupra inflaţiei, care va fi prezentat joi într-o conferinţă de presă. Preşedintele ADS, Dan Mogoş, urmărit penal pentru instigare la abuz a funcţionarilor din subordine Preşedintele Agenţiei Domeniilor Statului (ADS), Dan Mogoş, a fost pus sub urmărire penală de anchetatorii DNA, care îl acuză de instigare la abuz în serviciu a funcţionarilor din subordinea sa, după ce le-a cerut acestora să încalce legea în favoarea unor firme private, anunţă DNA. Procurorii anticorupţie au dispus începerea urmăririi penale faţă de Dan Ştefan Lucian Mogoş, preşedinte al ADS pe care îl acuză de instigare la abuz în serviciu în formă continuată, în dosarul în care opt persoane, printre care doi şefi din ADS şi preşedintele Agrostar, sunt urmărite penal pentru fapte de corupţie. Anchetatorii notează, în rezoluţia de începere a urmăririi penale, că în perioada ianuarie - octombrie 2013, învinuiţii Dan Mogoş, în exercitarea funcţiei de preşedinte al ADS, şi Lucian Relu Vicenţiu Cuc, în calitate de director al Direcţiei strategie, managementul datelor şi activităţilor din cadrul ADS, au instigat funcţionarii din subordinea acestora cu atribuţii în domeniul achiziţiilor publice să încalce dispoziţiile legale pentru favorizarea unor firme private, finalizate cu încheierea de contracte care prejudiciau bugetul instituţiei. Totodată, notează procurorii, învinuiţii au făcut presiuni cu ameninţarea demiterii din funcţie a funcţionarilor din subordine, pentru ca aceştia să nu respecte procedurile legale de achiziţie şi să accepte încheierea contractelor în condiţii păguboase pentru ADS. În baza aceleiaşi rezoluţii infracţionale, cei doi învinuiţi au modificat programul anual de achiziţii publice pe 2013 al ADS cu încălcarea bugetului de venituri şi cheltuieli (BVC) prin realocări de fonduri de la repere necesare şi utile companiei la altele nejustificate. Potrivit DNA, celor şapte învinuiţi nominalizaţi li s-au adus la cunoştinţă acuzaţiile. Isărescu îl susţine pe Ponta, după acordul cu FMI – „Nu va exista o avalanşă de scumpiri” Guvernatorul Băncii Naţionale a României, Mugur Isărescu, este de părere că impactul noilor taxe si impozite anunţate de Guvern după negocierile cu FMI nu va fi unul prea mare pentru economie. Mugur Isărescu este de părere că impactul noilor taxe şi impozite anunţate de Guvern va fi limitat undeva la 0,2%, fiind de părere că nu va exista o avalanşă de scumpiri. Isărescu recunoaşte ca ceea ce a făcut Ponta este corect, spunând că erau de aşteptat unele corecţii, fie pe partea de venituri, fie pe partea de cheltuieli, însă Guvernul a hotărât să recurgă la ambele măsuri. Conform datelor noastre preliminare şi unor prime evaluări pe baza unor modele pentru că avem aşa ceva, impactul (n.r. noile taxe şi impozite anunţate de Guvern) este limitat undeva la 0,2% şi consecinţele în lanţ sunt de asemenea limitate. Probabil că vom schimba doar balanţa riscurilor de la un echilibrată la una uşor în creştere, a declarat marţi, într-o conferinţă de presă, guvernatorul BNR, Mugur Isărescu. Cel mai mare sprijin pentru Ponta vine din faptul ca Isarescu respinge acuzaţia ca vor creste preturile! Nu vedem deloc o avalanşă de scumpiri, scumpiri în lanţ. Acestea sunt tabu-urile noastre de 20 de ani încoace. Impactul este limitat. Erau de aşteptat unele corecţii, fie pe partea de cheltuieli, fie pe partea de venituri. Până la urmă Guvernul a hotărât să meargă pe ambele, a declarat Mugur Isărescu. În ce priveşte negocierile cu FMI pentru bugetul din 2014, guvernatorul BNR spune că prognoza de creştere economică pentru 2014, de 2,2%, este realistă şi prudentă. In acest context, guvernatorul Isărescu contrazice pesimismul unor analişti, spunând ca nu crede ca masurile de creştere a veniturilor vor afecta prea tare economia - dând, indirect, credit Guvernului in ceea ce priveşte masurile economice pozitive. Lăudând creşterea economica, Isărescu sugerează practic ca si masurile de creştere a veniturilor pentru pensionari si bugetari sunt utile, din acest punct de vedere. ACTUALITATE FMI confirmă noile taxe şi impozite anunţate de Guvern, dar nu şi reducerea CAS - Trebuie să evităm o gaură în buget Reprezentanţii delegaţiei Fondului Monetar Internaţional (FMI) au confirmat marţi principalele modificări fiscale anunţate de Guvern în seara precedentă, după încheierea negocierilor. Printre măsurile convenite se numără modificarea metodei de calcul a accizelor, lărgirea bazei de impozitare şi eliminarea excepţiilor, impozitarea construcţiilor speciale, indexarea pensiilor şi majorarea salariului minim la 900 de lei în 2014. Totodată, partenerii internaţionali au subliniat că reducerea CAS-ului pentru angajator cu 5 puncte procentuale trebuie să fie realizată la pachet cu alte măsuri de natură să compenseze reducerea veniturilor bugetare. Andrea Schaechter, şefa misiunii FMI în România, a precizat că prognoza de creştere economică pentru anul viitor este de 2,2% din PIB, în linie cu cea de anul acesta şi bazată pe o bună evoluţie a cererii interne şi a absorbţiei fondurilor europene. În ceea ce priveşte eşecul privatizării CFR Marfă, Schaechter a apreciat că acesta reprezintă un pas înapoi, noul termen pentru finalizarea vânzării pachetului majoritar de acţiuni fiind 2014. Reprezentanţii FMI şi ai Comisiei Europene au prezentat marţi principalele concluzii ale primei misiuni de evaluare a noului acord preventiv de tip stand-by, în valoarea de circa 2 miliarde de euro, parafat la finele lunii septembrie. CE - România, creştere a PIB de 2,1% anul viitor, cu revenirea treptată cererii interne Comisia Europeană anticipează că economia României va creşte cu 2,1% anul viitor şi cu 2,4% în 2015, cu o contribuţie mai semnificativă din partea cererii interne, executivul UE anticipând totodată pentru anul viitor scăderea inflaţiei la 2,5% şi un deficit bugetar de 2% din PIB. CE estimează că cererea internă va deveni, treptat, anul viitor, un motor de creştere mai important decât exporturile pentru economia României, după ce livrările externe au avut performanţe bune în acest an, potrivit prognozei economice de toamnă prezentată marţi de executivul de la Bruxelles. În ceea ce priveşte şomajul, CE estimează că rata se va menţine peste 7% în următorii doi ani CE estima, în prognoza economică de primăvară, o creştere economică de 2,2% pentru 2014, cu o inflaţie de 2,1%, şomaj de 6,8% şi un deficit bugetar de 2,4%. FMI estimează pentru România, în 2014, o creştere reală a PIB constantă, menţinându-se la nivelul estimat pentru finele acestui an, de 2,2%, dar se aşteaptă ca evoluţia să fie influenţată decisiv de cererea internă, cu accent pe investiţii, nu de exporturi, ca în prezent. EXTERNE Nereguli privind achiziţiile publice şi dezvoltarea rurală din România în 2012 Curtea de Conturi a UE a constatat că sistemul privind fondurile de dezvoltare rurală în România este ineficace, iar procedurile de achiziţii publice prezintă numeroase nereguli, potrivit raportului privind exerciţiul financiar 2012, prezentat marţi la Luxemburg. Raportul a constatat că, în majoritatea domeniilor de cheltuieli ale bugetului UE, încă nu se respectă în integralitate legislaţia în vigoare. De aceea, Curtea de Conturi a UE a adresat un apel în vederea reconceperii normelor care se aplică cheltuirii fondurilor UE şi a recomandat simplificarea cadrului legislativ. România s-a aflat printre cele 14 state în care au fost verificate 160 de operaţiuni din cadrul programului pentru dezvoltare rurală. În ceea ce priveşte cheltuielile aferente dezvoltării rurale, dintre cele 160 de operaţiuni cuprinse în eşantion, 101 (63%) erau afectate de eroare. Curtea a apreciat că, pentru majoritatea operaţiunilor afectate de eroare, autorităţile naţionale dispuneau de informaţii suficiente care să le fi permis detectarea şi corectarea erorilor respective. În raport se arată că s-au constatat cazuri de nerespectare a cerinţelor de eligibilitate pentru proiecte de investiţii în România, Germania, Spania, Grecia, Franţa, Italia, Lituania, Polonia, Portugalia şi Marea Britanie. În cazul României s-au constatat mai multe cazuri de încălcare a normelor privind achiziţiile publice. Autorii raportului oferă şi un exemplu, unde beneficiarul (o municipalitate rurală) a solicitat sprijin pentru un proiect de investiţii care includea o reţea de alimentare cu apă potabilă, un sistem de canalizare, modernizarea drumurilor locale şi o clădire destinată comunităţii. Şapte ofertanţi au depus oferte, iar cinci dintre acestea au fost respinse de beneficiar întrucât nu îndeplineau cerinţele. Curtea a constatat că ofertantul câştigător nu îndeplinea două cerinţe stabilite în cadrul procedurii şi că, în plus, alte oferte fuseseră excluse tocmai pentru că nu îndeplineau aceste cerinţe. Din cauza neconformităţii cu documentaţia de atribuire şi a nerespectării principiului tratamentului egal, aspecte care au influenţat rezultatul procedurii de achiziţii, cheltuielile în cauză sunt neeligibile, a constatat Curtea. Comisia Europeană a răspuns Curţii de Conturi că, în auditurile sale, a constatat, de asemenea, deficienţe importante în ceea ce priveşte procedurile de achiziţii publice derulate în România. Totodată, se precizează că serviciile Comisiei vor examina constatările Curţii, alături de autorităţile naţionale, cu scopul de a proteja interesele financiare ale UE şi de a recupera toate plăţile necuvenite. Raportul a mai detectat în cazul României erori recurente cu impact financiar şi în ceea ce priveşte includerea de TVA neeligibil în cheltuielile eligibile. Referitor la eficacitatea sistemului de dezvoltare rurală din România, Curtea de Conturi a identificat mai multe deficienţe. În primul rând, există deficienţe la nivelul controalelor administrative privind condiţiile de eligibilitate şi angajamentele, cum ar fi nedetectarea TVA neeligibil sau a dublei finanţări. În al doilea rând, autorităţile de control au făcut o evaluare insuficientă a caracterului rezonabil al costurilor proiectelor. Deficienţe au fost găsite şi în aplicarea reducerilor sau a recuperărilor de fonduri. Totodată, Curtea a subliniat calitatea nesatisfăcătoare a controalelor la faţa locului şi deficienţe la nivelul conceperii şi al implementării sistemului de control pentru verificările în materie de ecocondiţionalitate. În ceea ce priveşte Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală (FEADR), Curtea a observat că datele raportate de organismul de certificare din România nu erau fiabile. Prin urmare, Curtea a reefectuat inspecţiile organismului de certificare şi a identificat cauze de neeligibilitate în 5 dintre cele 10 cazuri controlate. În răspunsul Comisiei se arată că în România sunt în curs proceduri de verificare a conformităţii cu privire la regulile FEADR, riscul rezultat din deficienţele identificate urmând a fi acoperit prin corecţii financiare. În concluzie, Curtea a subliniat că sistemul de supraveghere şi de control în ceea ce priveşte programul de dezvoltare rurală din România este ineficace la toate capitolele, în timp ce sistemele din alte cinci ţări verificate (Bulgaria, Germania, Franţa, Polonia şi Suedia) sunt eficace sau parţial eficace. Referitor la corecţii, Curtea de Conturi a salutat ritmul mai rapid al acţiunilor întreprinse de Comisia Europeană în vederea aplicării corecţiilor financiare pentru România, Republica Cehă şi Slovacia. Raportul prezintă două exemple privind corecţiile financiare aplicate României. În lunile aprilie şi mai 2012, Comisia a identificat un număr de probleme grave în cadrul unui program operaţional FSE din România. Printre principalele probleme constatate se numărau deficienţe în procedurile de selecţie şi în verificările de gestiune, insuficienţe la nivelul controalelor achiziţiilor publice şi cheltuieli neeligibile în anumite cazuri individuale. În urma unei proceduri de negociere, CE şi autorităţile române au convenit asupra unei corecţii forfetare de 25 %. Corecţiile care, până la 31 decembrie 2012, se ridicau la 81 de milioane de euro din contribuţia financiară a UE, nu au fost aplicate la nivelul proiectelor. Impactul corecţiei financiare a constat în diminuarea ratei de cofinanţare a programului operaţional. În cazul unui program operaţional din cadrul Fondului European de Dezvoltare Regională (FEDER), Comisia a identificat, între 2010 şi 2012, o serie de deficienţe grave în sistemele de gestiune şi de control în general, precum şi la nivelul achiziţiilor publice. După întreruperea plăţilor, Comisia a convenit cu autorităţile române să se aplice corecţii individuale la nivelul proiectelor. Acest lucru a avut consecinţe asupra rambursării efectuate de CE către România în decembrie 2012. Autorii raportului conchid că rezultatele privind exerciţiul financiar 2012 semnalează, din nou, o creştere a indicilor globali de eroare estimaţi, de la 3,9% în 2011 la 4,8% în 2012. Toate domeniile de cheltuieli operaţionale au contribuit la această creştere, grupul de politici Dezvoltare rurală, mediu, pescuit şi sănătate rămânând grupul cel mai expus la erori. Indicele de eroare de 4,8% reprezintă o estimare a sumelor care nu ar fi trebuit să fie plătite de la bugetul UE deoarece fondurile în cauză nu au fost utilizate în conformitate cu normele aplicabile şi, prin urmare, nici cu scopul urmărit de Consiliu şi de Parlament prin legislaţia respectivă a Uniunii Europene, se arată într-un comunicat al Curţii de Conturi. Instituţia explică faptul că erorile apar atunci când beneficiarii care solicită finanţare europeană nu respectă normele aplicabile. Pe de altă parte, Curtea de Conturi precizează că nu există un semn de egalitate între eroare şi fraudă. Frauda este un act deliberat de inducere în eroare în vederea obţinerii unui beneficiu, se arată în comunicat. CE reiterează că Marea Britanie nu şi-a exprimat intenţia de a menţine restricţiile pe piaţa muncii de la 1 ianuarie 2014 Comisia Europeană nu a primit niciun semn de la Marea Britanie că aceasta intenţionează să menţină restricţiile la libera circulaţie a muncitorilor din Bulgaria şi România după 31 decembrie 2013, a declarat Jonathan Todd, purtătorul de cuvânt al comisarului european pentru ocuparea forţei de muncă, afaceri sociale şi incluziune, Laszlo Andor. CE a refuzat până în prezent să comenteze petiţia online anti-migraţie lansată săptămâna trecută de Daily Express, dar a precizat care ar fi efectele menţinerii restricţiilor de pe piaţa muncii după expirarea perioadei tranzitorii de şapte ani prevăzute de tratatele de aderare a României şi Bulgariei. Potrivit sursei citate, restricţiile de piaţa muncii care există într-un număr de nouă state membre vor lua sfârşit la 31 decembrie 2013, iar din prima zi a anului viitor muncitorii români şi bulgari vor beneficia pe deplin de legislaţia UE privind libertatea de circulaţie a lucrătorii la fel ca şi ceilalţi cetăţeni UE. “După această dată nu există pentru un stat membru posibilitatea de a menţine sau de a reintroduce măsuri pentru restricţionarea accesului românilor şi bulgarilor la piaţa sa de muncă în absenţa unor tratate de aderare revizuite, ratificate de toate cele 28 de state membre”, a declarat Jonathan Todd. Purtătorul de cuvânt reiterează faptul că executivul comunitar a avut o poziţie fermă în favoarea garantării dreptului fiecărui cetăţean UE de a lucra fără restricţii în orice stat membru. “Statele membre au responsabilitatea de a garanta că această libertate este aplicată şi să dea dovadă de fermitate faţă de orice încercări de a submina această libertate fundamentală”, a subliniat Todd. “CE nu a primit nici un semn de la Marea Britanie că aceasta intenţionează să menţină restricţiile la libertatea de mişcare a muncitorilor din Bulgaria şi România după 31 decembrie 2013. Dacă acest lucru s-ar întâmpla, o astfel de măsură ar încălca Tratatele, iar CE ar deschide o procedură de infringement”, a mai precizat purtătorul de cuvânt al comisarului european pentru ocuparea forţei de muncă, afaceri sociale şi incluziune, Laszlo Andor. Tratatul de aderare a României şi Bulgariei la Uniunea Europeană le permite ţărilor UE-25 (ţările fondatoare şi cele care au aderat la UE până la 1 ianuarie 2007) să restricţioneze temporar accesul liber al lucrătorilor din România şi Bulgaria pe piaţa muncii pentru a pregăti libertatea deplină de circulaţie a forţei de muncă în UE. Perioada de tranziţie generală de şapte ani este împărţită în trei etape (2 plus 3 plus 2 ani). În decursul acestei perioade, o clauză de salvgardare permite unui stat membru să reintroducă restricţiile dacă există perturbări grave pe piaţa forţei de muncă sau pericolul unor astfel de perturbări (aşa cum a procedat Spania la 22 iulie 2011). Măsurile tranzitorii se vor încheia în mod irevocabil la 31 decembrie 2013. În prezent, nouă state din UE — Austria, Germania, Olanda, Luxemburg, Malta, Franţa, Marea Britanie, Irlanda şi Spania — le aplică cetăţenilor români şi bulgari restricţii în materie de acces pe piaţa muncii. Eurodeputatul Cătălin Ivan a cerut Daily Express să înceteze „cruciada” împotriva migrării românilor Liderul delegaţiei române a grupului socialiştilor şi democraţilor în Parlamentul European (PE) Cătălin Ivan a solicitat publicaţiei britanice Daily Express să pună capăt „cruciadei” împotriva migrării românilor şi bulgarilor în Marea Britanie. Potrivit site-ului publicaţiei, peste 35.000 de persoane au semnat o petiţie online a Daily Express, iniţiată săptămâna trecută, care solicită Guvernului britanic să menţină controale stricte asupra imigranţilor din cadrul Uniunii Europene (UE), în pofida viitoarei anulări, de la 1 ianuarie 2014, a restricţiilor impuse românilor şi bulgarilor. Un parlamentar britanic conservator, Peter Bone, a lăudat iniţiativa publicaţiei, despre care afirmă că „vorbeşte în numele poporului britanic”. Însă politicianul român Cătălin Ivan îşi exprimă nemulţumirea faţă de această campanie într-o scrisoare adresată publicaţiei, în care subliniază că „nu pot exista restricţii asupra pieţei muncii” începând de anul viitor, informează Mediafax. Potrivit publicaţiei, 98% dintre cititorii săi care au participat la un sondaj telefonic doresc ca Marea Britanie „să îşi închidă frontierele tuturor noilor imigranţi”. Daily Express prezintă acest procent ca indicând o opoziţie publică faţă de anularea restricţiilor Dar politicianul român avertizează publicaţia că „materialele pe care le publică cer încălcarea legii europene”, exprimându-şi totodată nemulţumirea faţă de „frica negativă şi inacceptabilă pe care campania o asociază cu cetăţenii români”. Bone a catalogat comentariile lui Ivan drept „prostii” şi „consolidând cazul pentru ca Marea Britanie să părăsească UE”, apreciind că britanicii, şi nu Uniunea, ar trebui să decidă dacă românii şi bulgarii pot migra în ţara lor. Daily Express a publicat integral scrisoarea care i-a fost adresată de eurodeputatul român.
Posted on: Wed, 06 Nov 2013 10:35:05 +0000
Trending Topics
Recently Viewed Topics
© 2015