”Solidaritatea Sanitară” - organizație activă la nivelul sindicalismului european. Federația ”Solidaritatea Sanitară” din România - recunoaștere internațională a activității federației. Succesul proiectelor, al activităților de cercetare socială și al eforturilor tuturor membrilor noștri s-a concretizat la nivel european în alegerea dlui Viorel Rotilă, președinte al federației, în funcția de vicepreședinte al EUROFEDOP. Pentru noi este un motiv de mândrie și de recunoaștere a activității din ultimii 10 ani a federației, și este de asemenea un motiv pentru care avem convingerea că la nivelul structurilor sindicale europene România începe să devină cu adevărat un factor de decizie important. Federația ”Solidaritatea Sanitară” din România, membră a Federației Europene a Lucrătorilor din Serviciile Publice (EUROFEDOP), a participat la seminarul ”Responsabilitatea are un viitor”, în perioada 26-28 septembrie 2013 organizat la Madrid. Seminarul a oferit posibilitatea celor prezenți să dezbată 5 teme cu implicații la nivelul tuturor lucrătorilor din statele europene: 1. RESPONSABILITATEA SOCIALĂ A ÎNTREPRINDERILOR (CSR) ÎN VIZIUNEA UNIUNII EUROPENE - definită ca un concept prin care companiile integrează preocupările sociale și de mediu în activitățile lor de afaceri și în interacțiunea lor cu părțile interesate, pe o bază voluntară. Anumite comitete sectoriale europene de dialog social au acordat o atenție deosebită aspectelor de CSR în activitatea lor. Sectorul guvernamental local și regional a recunoscut importanța ghidului Comisiei Europene cu privire la responsabilitatea socială a achizițiilor publice (APRS). Sectorul de îngrijire a sănătății a adoptat un document privind un cod de conduită în privința practicilor de recrutare lipsite de etică, legate de mobilitatea și migrația lucrătorilor din sectorul de sănătate. Comisia facilitează inițiativele luate de către comitetele sectoriale europene de dialog social pentru a promova responsabilitatea socială a întreprinderilor și a recunoaște că aceasta contribuie și la dezvoltarea dialogului social. Valorile legate de responsabilitatea socială a întreprinderii ar trebui să fie, de asemenea, promovate de țări care doresc să adere la UE, iar Comisia va continua să integreze această temă în procesul de aderare. 2. ECONOMIA SOCIALĂ DE PIAȚĂ - termenul de "economie socială de piață " provine din perioada de după al doilea război mondial atunci când Germania era în căutarea construirii unei noi societăți. Ideea a fost de a combina principiile unei economii de piață libere cu nevoia de punerea în aplicare a corecțiilor sociale. Responsabilitatea socială trebuie să fie integrată în procesul economic și nu să fie un pas făcut după ce prosperitatea economică a fost atinsă. Echilibrarea productivității economice cu responsabilitatea socială implică transparență, un sistem echitabil și satisfăcător, precum și punerea în aplicare a regulilor de solidaritate și participare. Introducerea economiei sociale de piață în tratate nu este de ajuns. Conceptul trebuie să fie răspândit în întreaga Europa, pentru a oferi protecție socială pentru cei mai vulnerabili cetățeni ai societății noastre și să ofere un răspuns adecvat provocărilor urgente de astăzi ale schimbărilor de mediu și climatice. 3. MODERNIZAREA ADMINISTRAȚIEI - În vremurile îndepărtate, serviciile publice obișnuiau a fi strict definite, stabile din punct de vedere legal, nu numai în ceea ce privește îndeplinirea sarcinilor în cauză, dar și cu privire la construirea propriei cariere. Ai început prin a lua un examen, într-un anumit loc de muncă, și daca ai avut succes, ai putut începe să lucrezi în serviciul public și presupunând că nu ai vrut tu însuți să pui capăt angajării în serviciile publice, ai fost sigur că ai "un loc de muncă pe viață cu un salariu stabil". Astăzi, acest lucru nu mai este valabil. Serviciile publice nu mai sunt acel mare și puternic reglementat aparat care a servit cauzele autorităților publice. Într-adevăr, serviciile publice au fost mai degrabă înțelese ca "servicii care depind de autoritățile publice ", decât "servicii pentru cetățeni". Acest lucru s-a schimbat, și un rol important în procesul de schimbare a percepției serviciilor publice în sensul orientării acestora către cetățeni, a fost jucat de către instituția cunoscută astăzi sub numele de Uniunea Europeană. 4. STATUTUL ȘI REMUNERAREA SERVICIILOR PUBLICE - Am observat, de-a lungul anilor, cum și-au schimbat gândirea și atitudinea ”slujitorii” serviciilor publice, de la "un loc de muncă pe viață" la "un loc de muncă pentru servicii în interesul cetățenilor". Astăzi, performanța este prioritară siguranței locului de muncă. Dacă dorești să îți păstrezi locul de muncă, trebuie să dovedești că ești capabil de a face asta. Noi, Eurofedop recunoaștem că performanța este o componentă esențială pentru orice loc de muncă, fie că este vorba de un serviciu public sau în altă parte. Însă, chiar și când performanța este prioritară, noi am subliniat că, condițiile pentru realizarea performanței trebuie să fie, de asemenea, garantate. Acest lucru înseamnă că nu numai condițiile cu privire la instruirea inițială și continuă, echipamentul de lucru, mediul de lucru, reconcilierea între muncă și viața privată, etc ar trebui să fie mulțumitoare, ci înseamnă, de asemenea, că performanța ca funcționar public va fi recompensată cu un salariu competitiv, adică un salariu care poate concura cu salariile din sectorul privat. 5. PARTENERIATUL SOCIAL - Reformele introduse în ultima perioadă nu au fost întotdeauna însoțite de un dialog social pe deplin eficient, părțile fiind în imposibilitatea de a accepta ceea ce ar trebui să fie o negociere și o distribuire a costurilor crizei. În prezent, dialogul social este sub mare presiune iar motivele pentru ceea ce se întâmplă sunt toate legate de criza în curs de desfășurare. În special, în ceea ce privește dialogul social în Europa Centrală și de Est, raportul Comisiei Europene a subliniat că acesta rămâne slab și fragmentat. Cu toate acestea, Comisia consideră că un dialog social bine stabilit contribuie la prosperitatea economică, și țări în care dialogul social este slab ar trebui să ia măsuri pentru a-l consolida. Astfel cum Președintele Comisiei Europene, José Manuel Barroso a subliniat, dialogul social este un element cheie în modelul social european. Având în vedere nivelurile ridicate ale șomajului care ne confruntăm astăzi, este esențial ca partenerii sociali implicați, la nivel național și la nivel european, să abordeze această importantă problemă. Implicarea tuturor partenerilor, autorităților publice, angajatorilor și lucrătorilor este necesară pentru a face față crizei, la nivel național și european, în scopul de a urmări împreună creșterea economică și crearea de noi locuri de muncă.
Posted on: Fri, 04 Oct 2013 18:56:58 +0000
Trending Topics
Recently Viewed Topics
© 2015