Îl căutai cu privirea, el era tot acolo, acolo unde stătea mereu. Purta același hanorac albastru pe care l-a purtat în prima zi, prima oara când l-ai întâlnit. Inima îți bătea tare, foarte tare. ”Se va întoarce din clipă în clipă, oare mă va saluta? Ce îmi va spune?” Te apropiai ușor de el, te-a zărit, s-a uitat câteva clipa la tine și apoi a întors privirea. Nu mai schițase niciun zâmbet, așa cum făcea înaine. Nu mai scotea nicio vorba, nu te mai privea cu coada ochiului. Acela era momentul în care îți dădeai seama că l-ai pierdut pentru totdeauna.
Posted on: Wed, 19 Jun 2013 17:48:54 +0000
Trending Topics
Recently Viewed Topics
© 2015