Aici, se afla palmaresul si istoria lui A.S. C. Venus Bucuresti! Începuturile unui sistem de alimentare cu apă potabilă şi canalizare pentru Bucureşti sunt consemnate cu peste un veac în urmă. Primele intenţii de realizare a unui sistem "pentru scurgerea mocirlelor" datează din anul 1830, în timp ce alimentarea cu apă potabilă a Capitalei este consemnată într-un proiect din deceniul şapte al secolului al XIX-lea, semnat de inginerul francez Charlier. În anul 1880 Consiliul Municipal hotărăşte să aducă apa de la Arcuda (proiectul Bürkli - Ziegler). Prin apeductul de 1.200 mm, apa ajunge la rezervorul de 40.000 mc de la Cotroceni. În anul 1882 încep lucrările de la Arcuda. În documentele referitoare la alimentarea cu apă şi amenajarea sistemului de canalizare în Bucureşti se consemnează: "La 13/25 iulie 1882, Primăria publică licitaţia pentru darea în întreprindere a lucrărilor de captare şi aducere a apei în oraş. [...] Se prevedeau următoarele lucrări: captarea apelor, executarea unui rezervor pentru regularea debitului Dâmboviţei [...]", construirea la Arcuda a "3 bazine [...] pentru decantarea apei; la Bâcu două filtre [...]; un rezervor de 10.000 mc la Cotroceni. Lucrările trebuiau terminate în 1884, dar s-au prelungit până în 1889." (Elie Radu, Alimentarea cu apă potabilă a oraşelor, Bucureşti, 1903). În 1890 se finalizează uzina de apa de la Grozăveşti (3 pompe de 500 l/s); în 1905 Primăria a comandat o pompă centrifugă acţionată de o turbină cu aburi. 1887 - conducta Calea Victoriei, bulevardul Nicolae Bălcescu. 1888 - artera pe bulevard, între Republicii şi Colţei. 1890 - se caută şi alte surse de alimentare cu apă. Elie Radu propune alimentarea oraşului cu apă subterană, deoarece izvoarelor subterane din jurul capitalei sunt multe şi de calitate. Între anii 1899 - 1901 - se derulează lucrările de captare a apelor subterane din sud-vestul oraşului, din zona Bragadiru. Între 1906 - 1908 se construieşte staţia de la Ulmi. În perioada primului război mondial, atât reţeaua de distribuţie, cât şi instalaţiile sunt neglijate. Între anii 1924 - 1948 se constituie şi funcţionează Uzinele Comunale Bucureşti (UCB). Între 1926 -1927 staţia de la Arcuda este modernizată cu instalaţii de limpezire şi de prefiltrare a apei. În anul 1939 sunt începute lucrări pentru captarea apei din râul Argeş, în dreptul localităţii Crivina. În perioada 1923-1940 se execută lucrări pentru a asigura alimentarea cu apă potabilă în condiţii mai bune de presiune şi de calitate. 1970 - se inaugurează Uzina Roşu care furnizează zilnic în jur de 300.000 m3 de apă; capacitatea sa poate creşte până la 520.000 m3 de apă, dacă este nevoie. De-a lungul vremii, structura care s-a ocupat de sistemul de alimentare cu apă potabilă şi canalizare a avut diverse denumiri: 1948 - 1955 Întreprinderea de canal-apă-salubritate (ICAS) 1955 - 1990 Întreprinderea de apă-canal Bucureşti din cadrul GIGC (ICAB) În perioada 1990 - 2000 de sistemul de apă şi de canalizare s-a ocupat Regia Generală de Apă Bucureşti (RGAB). 2000 - şi în prezent S.C. Apa Nova Bucureşti S.A. 2002 - modernizarea Uzinei Roşu 2006 - finalizarea modernizării Uzinei de la Arcuda În anul 2006 Uzina Crivina începe să producă apă potabilă. Este cea mai nouă şi cea mai modernă uzină din Bucureşti. 2011 - În urma semnării Actului Adiţional nr. 7 la Contractul de Concesiune, la data de 17.05.2011 Municipiul Bucureşti a încredinţat în concesiune societăţii Apa Nova Bucureşti caseta colectoare de sub râul Dâmboviţa. Caseta are în plan o lungime de aproximativ 18 km, şi desfăşurată aproximativ 45 km și funcţionează ca un colector de canalizare compus din: 2 semicasete situate pe tronsonul Ciurel - Opera; 2 situate pe tronsonul Opera - Vitan; 3 situate pe tronsonul Vitan – Popeşti În Iulie 2011 Apa Nova București a finalizat reabilitarea Stației de Epurare Glina, aceasta intrând în etapa I de funcționare.
Posted on: Tue, 09 Jul 2013 12:04:50 +0000
Trending Topics
Recently Viewed Topics
© 2015