De ce cuvintele? Cuvântul este puterea pe care tu o creezi. - TopicsExpress



          

De ce cuvintele? Cuvântul este puterea pe care tu o creezi. Cuvântul tău este darul ce vine direct de la Dumnezeu. În Evanghelia după Ioan din Biblie se spune, referitor la crearea universului: «La început a fost cuvântul şi cuvântul era la Dumnezeu şi Dumnezeu era cuvântul.» Prin cuvânt tu îţi exprimi puterea creatoare. Prin cuvânt poţi manifesta totul. Indiferent de limba pe care o vorbeşti, intenţia ta se manifestă prin cuvânt. Ce visezi, ce simţi şi cine eşti cu adevărat, se vor manifesta toate doar prin cuvânt. Cuvântul nu este doar un sunet sau un simbol scris. Cuvântul este o forţă, este puterea pe care o ai de a te exprima şi comunica, de a gândi şi de a crea evenimentele din viaţa ta. Poţi vorbi. Ce alt animal de pe planetă poate vorbi? Cuvântul este cea mai puternică unealtă pe care o are omul; este unealta magiei. Dar, ca şi o spadă cu două tăişuri, cuvântul tău poate crea cel mai frumos vis sau cuvântul tău poate distruge totul din jurul tău. Un tăiş îl constituie folosirea greşită a cuvântului, care creează iadul pe pământ. Celălalt tăiş îl constituie impecabilitatea cuvântului, care creează doar frumuseţe, iubire şi raiul pe pământ. Depinzând de modul în care este folosit, cuvântul te poate e1ibera sau te poate înlănţui mai mult decât îţi închipui. Toată magia pe care o posezi se bazează pe cuvântul tău. Cuvântul tău este pură magie, iar folosirea greşită a cuvântului tău este magie neagră. Cuvântul este atât de puternic, încât doar un cuvânt poate schimba o viaţă sau poate distruge vieţile a milioane de oameni. Cu câţiva ani în urmă un om din Germania, prin folosirea cuvântului, a manipulat unul dintre cele mai inteligente popoare. El i-a condus în lumea războiului prin simpla folosire a cuvântului, i-a convins pe ceilalţi să comită cele mai atroce acte de violenţă, a activat frica oamenilor doar prin cuvânt şi ca o mare explozie s-au produs omoruri şi a fost război în toată lumea. Peste tot oamenii îi distrugeau pe ceilalţi oameni deoarece le era frică unul de celălalt. Cuvântul lui Hitler, bazat pe credinţele şi legămintele generatoare de frică, va fi reţinut secole la rând. Mintea umană este ca un sol fertil în care se plantează continuu seminţe. Seminţele sunt păreri, idei şi concepte. Plantezi o sămânţă, un gând şi acesta rodeşte. Cuvântul este ca o sămânţă, iar mintea umană este atât de fertilă! Singura problemă este că prea des este fertilă pentru seminţele fricii. Fiecare minte umană este fertilă, dar doar pentru acele seminţe pentru care este pregătită. Este important de observat pentru ce fel de seminţe mintea voastră este fertilă şi de a o pregăti pentru seminţele iubirii. Luaţi exemplul lui Hitler, care a trimis în exterior toate acele seminţe ale fricii, iar ele au crescut foarte puternice şi frumoase, producând distrugeri masive. Conştientizând forţa cuvântului, putem înţelege ce putere se poate manifesta prin gura noastră. O frică sau o îndoială plantată în mintea noastră poate crea o dramă fără sfârşit de evenimente. Un cuvânt este ca un blestem, iar oamenii folosesc cuvântul la fel ca magicienii negri, blestemându-se inconştient unii pe ceilalţi. Fiecare om este un magician şi poate să blesteme pe cineva cu cuvântul său sau poate elibera pe cineva de un blestem. Noi blestemăm adesea prin părerile pe care le avem. Un exemplu: văd un prieten şi îi spun o părere care tocmai mi-a venit în minte. Îi spun: „Hmmm, văd pe faţa ta acea paloare pe care o au doar oamenii bolnavi de cancer.” Dacă el va asculta aceste cuvinte şi va fi de acord cu ele, se va îmbolnăvi de cancer în mai puţin de un an. Aceasta este puterea cuvântului. Pe perioada domesticirii noastre, părinţii şi educatorii noştri ne-au făcut să ne asimilăm din părerile lor chiar fără să se gândească la aceasta. Am crezut în aceste păreri şi am trăit în frica ce a generat-o în noi aceste păreri, ca de exemplu, că nu eşti bun la înot, la sport sau la scris. Cineva îşi dă cu părerea şi spune: „Uite, această fată este urâtă.” Fata ascultă, crede că este urâtă şi creşte cu ideea că este urâtă. Nu are importanţă cât de frumoasă este; atâta timp cât ea are acest legământ, această condiţionare interioară, ea va crede că este urâtă. Read more: intreadevarsiiluzie.blogspot/search/label/poveste%20pentru%20suflet#ixzz2gKHUERkm
Posted on: Sun, 29 Sep 2013 23:09:27 +0000

Trending Topics



Recently Viewed Topics




© 2015