In traducere scrisoarea pe care Sara Turetta o transmite pentru noi toti ! Sper sa va aline si pe voi, cum m-a alinat si pe mine ! România, o reflexie pentru cine dorește să înțeleagă cu adevărat După aceste zile convulsionate și dramatice simt nevoia să clarific unele aspecte pe care datele fragmentate ale mass mediei din domeniul social nu dorește să le aducă în vizor. Am norocul, după 12 ani de implicare în salvarea animalelor din această țară, să am o privire privilegiată asupra asupra a ceea ce se întâmplă, pe care aș dori să o împart cu voi. Unele aspecte ale analizei mele se vor referi la contextul în care s-a maturizat actuala lege aprobată ieri de Parlamentul României (cîinii comunitari condamnați toți la moarte după 14 zile), alte aspecte se vor referi rațiunile care împing asociația mea să facă alegeri strategice precise în această situație atît de dificilă. Mai întâi trebuie amintit un lucru: câinii în România au fost totdeauna uciși, chiar și după adoptarea legii 9 /2008 care interzicea eutanasia. Acea lege cadru nu a avut de fapt niciodată norme de aplicare și a lăsat multe aspecte neclarificate, oferind primarilor să facă ceea ce au dorit. Unii au continuat să se inspire după Ordonanța 155/2001 (care cpermitea omorârea tuturor câinilor după 7 zile, ca la Constanța) , alții au suspendat orice fel de activitate de teamă să nu fie reclamați, lăsând cîinii să se reproducă, alții (puțini) au lucrat bine cu asociații ca a noastră. Este deci evident că că a existat o voință politică ca legea să fie blocată fără motiv în Comisie pentru 2 ani, în așteptarea unui moment prielnic. Acea lege - 9/2008, a fost de asemenea aprobată într-un moment de emoție colectivă, după o serie de acte de cruzime revoltătoare la adresa cailor care umplusere toate televiziunile romîne și au scandalizat opinia publica. Legea cadru asupra protecției animalelor în care s-a introdus și interzicerea eutanasiei a fost aprobată în unanimitate ca urmare a acelor evenimente, fără ca parlamentarii să aibă nici o idee asupra impactului pe care îl va avea asupra cîinilor comunitari. O dată publicată - dar cu o majoritate parlamentară care era de fapt favorabilă uciderii – legea a fost blocată în mod intenționat în Comisie, așteptând să apară din nou un moment favorabil ( a se citi o altă undă emoțională) ca să se facă un amendament pro-eutanasie. Iată cum s-au petrecut lucrurile. Din păcate asociațiile (inclusiv noi) nu au reușit în acest timp să găsească deputați favorabili din partidul majoritar pentru a obține ca legea să fie adoptată conform propunerilo noastre, care prevîd sterilizarea obligatorie a câinilor cu și fără stapân, ciparea și identificarea cîinilor cu stăpân, sancțiuni drastice pentru cei care ii abndonează, controlul strict al caniselor și reglementarea acestora. În prezent : cum să comentezi ipocrizia guvernanților și autorităților, care din 2008 în 2013 nu au întreprins nici o acțiune pentru a combate în fapt fenomenul câinilor fără stăpâni, cunoscând totuși cifrele înspământătoare ale fenomenului ? Cum să judeci jurnaliștii români care critică „falimentul sterilizării” știind perfect că acestea nu au fost făcute pe scară largă ci ocazional, doar în unele localități, fără un plan național serios și structurat? Cum să judeci europarlamentarele românce care la Bruxelles se erijează în apărătoare ale drepturilor animalelor iar la București sunt mute , în condițiile în care au mare putere în partidele de guvernământ ? Răspundeți voi ! În tot acest context Save the dogs (asociația care probabil în România acheltuit cei mai mulți bani având proiectul cel mai durabil și articulat) primește mii de solicitări în aceste zile ”pentru a face ceva”. Cine ne cunoaște știe că am fost totdeauna în prima linie și că toate energiile noastre – în Italia și în România – sunt dedicate cauzei cîinilor din România. Am luat naștere pentru asta, în 2002, și pentru asta vom fi dedicați câtî vreme donatori generoși ne vor da resurse să mergem mai departe. Acestea fiind spuse, vedem că toate rețelele de socializare cer veșnic același lucru: să semnăm peții și să trimitem mailuri de protest. Dar nimeni nu se întrabă de ce nu am cerut susținătorilor noștri să facă acest lucru ? În ale momente da, le-am cerut, dar petițiile și mailurile nu sunt panaceul pentru toate relele, un medicament bun la toate. Instrumentele pe care rețeaua aceasta le oferă trebuie utilizate în moduri și în momente oportune, iar așa după cum s-au dezvoltat evenimentele săptămâna aceasta mailurile sunt INUTILE. Sigur, multe asociații procedează așa, mulțumind publicul și fiind aplaudate pentru ințiativele lor. Dar Save the Dog nu este așa: este o asociație serioasă, care nu lucrează doar pe facebook, dar care are contacte politice, economice, și o rețea de raporturi internaționale. Facem multe lucruri fără tam tam publicitar, în liniștea birourilor, și cine ne cunoaște știe cu câtă dedicație și suflet. În aceste momente se lucrează împreună cu Federația română la un document pentru Curtea Constituțională, pentru a cere revizuirea legii. Ne preocupăm sp gestionăm situația la nivel local, unde avem frecvent resurse și energii imense și nu vrem să distrugem munca depusă din 2002. Unele persoane la bruxelles se activează. Dar nu pot să fac o listă completă fie pentru că nu e bine să faci publice toate acțiunile, dar și pentru că lipsește fizic timpul pentru așa ceva. Nu suntem o asociație mare, suntem una de dimensiuni medii, care luptăm ca să ieșim bine financiar la sfârșitul lunii, reputația noastă fiind superiară resurselor noastre financiatre - și credeti-ma facem pe dracu” în patru să facem față. Cu toate asea vă cerem încredere, și vă spunem încă o dată că ajutându-ne pe noi înseamnă a ajuta căinii comunitari români, chiar dacă trimitere un mail sau semnare o petiție vă dă mai ultă satisfacție. Lucrurile care trebuiesc făcute sunt următoarele: să faceți cât mai mult cunoscut ceea ce se întâmplă, să solicităm mediei italiene să scrie despre asta și chiar să ne doneze mici sume pentru ca acțiunea noastră să devină tot mai puternică și incisivă și ca sp avem fonduri să mergem înainte . În fine, Europa, la care toți continuă să facă apel, de parcă ar fi capabilă să rezolve toate dramele tuturor membrilor săi. E important să înțelegem cum funcționează UE înainte să ne scandalizăm pentru lipsa de intervenție, altfel facem discuții inutile. E adevărat, România a ratificat în 2005 Convenția Europeană a Drepturilor Animalelor de companie, un document NEOBLIGATORIU dar care ar trebui să inspire legile naționale. E adevărat. Declarația scrisă 26/2011 cere Comisiei Europene să reglementeze situația căinilor comunitari în mod armonios, să introducă identificarea obligatorie, etc. Dar Comisia nu a legiferat încă! NU EXISTĂ O DIRECTIVĂ EUROPEANĂ ASUPRA CĂINILOR COMUNITARI ȘI ASUPRA ANIMALELOR DE COMPANIE CARE POATE CONSTRÎNGE ROMÎNIA SĂ EXCLUDĂ EUTANASIA ! Sunt documente oficiale care declară că eutanasia trebuie considerată un remediu extrem , ultima soluție, și că nu srvește pentru controlul acestui fenomen, și din aceste documente România ar trebui să se inspire ! Dar NIMENI repet NUMENI nu poate constânge guvernul României să facă legi specifice pentru gestiunea câiniloer comunitari, pentru că cadrul juridic nu permite. Cine a urmărit în aceste zile au văzut că Intergrupul( grupul de lucru compus din diferiți europarlamentari care dezvoltă, discută și fac propuneri asupra unei teme specifice) pentru Bunăstarea și conservarea Animalelor au scris pres. Basescu , dar fără efect. Ei nu pot face mai mult de atât. De circa 5 ani se lucrează la Bruxelles pentru o directivă europeană dar lucrurile se mișcă foarte lent. Sunt sigură că se va ajunge la o reglementare dar nu vă așteptați ca Europa să spună: NU EUTANASIEI , scurt. Sigur eutanasia va fi prevăzută în cazuri specifice dar în mod sigur nu pentru gestionarea căinilor fără stapân. Este evident că sloganu ieșirii României din Comunitatea Europeană ar fi o nebunie, deoarece singura speranță de modernizare a României pe tema animalelor e rămânerea în Europa ! Europa va fi cea care o va constrânge, mai devreme sau mai târziu, să facă alegeri diferite asupra gestionării căinilor comunitari, pentru ca pentru schimbarea unei mentalități trebuie minim 20 ani ! E bine ca Romînia să rămână în Europa și să se facă presiuni pentru ca să se schimbe optica asupra animalelor. Închid spunând celor care invocă sprijinul Onorabilei Brambilla, că dacă ne-am fi gândit la o acțiune utilă și eficace din partea senatoarei am fi implicat-o cu siguranță! Nu am facut-o pentru că nu credem că această doamnă are instrumente mai bune sau mai eficace ca acelea pe care le avem noi ! Chiudo dicendo a coloro che invocano l’intervento dell’Onorevole Brambilla, che se avessimo pensato ad una azione utile ed efficace da parte della Senatrice l’avremmo sicuramente coinvolta. Non lo abbiamo fatto perché non riteniamo che la signora abbia strumenti migliori o più efficaci di quelli già in nostro possesso. Sara Turetta Presidente di Save the Dogs and other Animals
Posted on: Wed, 11 Sep 2013 17:34:40 +0000
Trending Topics
Recently Viewed Topics
© 2015