Mediatizarea APIA în presa locală Joi, 24 octombrie 2013 Bani pentru crescătorii de oi şi capre Curierul Zilei Argeş Crescătorii de ovine şi caprine din zonele defavorizate pot depune la Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură Argeş, pînă pe 15 noiembrie, cereri pentru ajutorul acordat acestor categorii de fermieri. Este pentru prima dată cînd se acordă sprijin acestor crescători, pînă acum dîndu-se bani celor care deţineau vaci în zona defavorizată. Fermierii care pot depune cereri sînt cei din 28 de localităţi din zona montană din Argeş, care se încadrează în categoria zonelor defavorizate. Directorul APIA Argeş, Marius Stroescu, ne-a spus că suma maximă ce va fi acordată pe cap de animal va fi de 6,5 euro, România trebuind să se încadreze în plafonul de 7,6 milioane euro acordat de UE. Beneficiarii care solicită ajutorul trebuie să deţină un efectiv cuprins între 50 şi 300 de capete femele de ovine/caprine care să aibă vîrsta de minimum un an la data de 31 august a.c. Efectivul de animale trebuie să fie înregistrat şi identificat în Registrul Naţional al Exploataţiilor la data depunerii cererii. Animalele trebuie menţinute în exploataţie 100 de zile de la termenul-limită de depunere a cererilor (pînă la data de 24 februarie 2014). Data-limită de plată a ajutorului este 30 iunie 2014. Directorul APIA Argeş, Marius Stroescu, ne-a spus că a identificat o problemă, fiindcă sînt mulţi ciobani, de exemplu, din Corbi, care au oile la păscut în altă parte decît exploataţia din zona defavorizată. Pentru a beneficia de ajutorul european, sediul administrativ al exploataţiei şi animalele trebuie să se afle în zona defavorizată. Din această cauză, mai mulţi fermieri nu vor putea primi ajutorul. Controlul la faţa locului se va desfăşura pînă pe 24 februarie 2014, la un eşantion reprezentativ. Cei interesaţi pot depune cererile la centrul Apia din strada Calea Cîmpulung Nr. 8 Piteşti, din zona Podul Viilor. Începe distribuirea alimentelor din fondul de rezervă al UE pentru băcăuani Ziarul de Bacău Primăria municipiului Bacău, prin Direcția de Asistență Socială, anunță începerea, din data de 24 octombrie, a activității de distribuire alimente prin Programul PEAD 2013. “Pentru a veni în sprijinul categoriilor de persoane care beneficiază de aceste alimente, Primăria a înființat mai multe centre de distribuție – a declarat Ionuț Tomescu, purtător de cuvânt la Primăria Bacău. Distribuția produselor se va face zilnic, de luni până joi, între orele 8.00 – 15.00, iar vinerea între orele 8.00 – 13.00, în baza B.I./C.I. şi a documentelor justificative pentru fiecare categorie în parte”. Punctele de unde se pot ridica alimentele sunt: pentru persoanele neinstituționalizate cu handicap gradul I și II, adulți și copii, la clădirea anexă a Bisericii Ortodoxe Sf. Dumitru (intersecția Narcisa), pensionarii cu pensii de până la 400 lei lunar la subsolul Bisericii Catolice “Sf. Nicolae”, pe strada Ana Ipătescu, nr. 2A (zona centrală), șomerii indemnizati și neindemnizati la subsolul Bisericii Catolice Fericitul Ieremia Valahul (strada Digul Bârnat, nr. 4 – lângă Selgros) și persoanele beneficiare ale venitului minim garantat la Centrul Direcției de Asistență Socială a Municipiului Bacău, strada Livezilor, nr. 4A. Fiecare persoană va primi 15 kg de făină, 8 kg de mălai, 5 litri ulei, două kg zahăr, 0,5 kg paste făinoase, 0,4 kg zacuscă, trei cutii conservă porc, o cutie miere albine, 0,8 kg roșii în bulion. Datorită cantității mari de alimente, toate categoriile de persoane defavorizate sunt rugate să vină însoțite pentru transportul alimentelor. Produsele provin de la Uniunea Europeană și nu sunt destinate comercializării. Relații suplimentare se pot obține la telefon 0234/581.643. Scadenţă de depunerea cererilor Bihor Online Crescătorii de bovine bihoreni mai pot depune cererile pentru subvenţii doar până pe data de 28 octombrie. Pentru a nu ajunge în imposibilitatea de a putea depune cererile, având în vedere faptul că doar până pe data de 28 octombrie inclusiv se mai pot depune cereri pentru solicitarea plăţilor în cadrul PNDC la specia bovine, şi au depus cereri doar 4.273 beneficiari dintr-un total de aproximativ 8.000 de posibili beneficiari eligibili, reprezentanţii APIA Bihor fac un apel către fermierii care îndeplinesc condiţiile de eligibilitate să se prezinte la Agenţie. „De asemenea, îi rog pe primarii şi pe medicii veterinari concesionari să îi informeze şi să îi sprijine pe fermieri în demersurile legale necesare întocmirii dosarelor pentru cereri ca să le poată depune în termen deoarece după data de 28 octombrie nu se mai preiau cereri”, a precizat Florian Pavel, directorul APIA Bihor. Fermierii care deţin un efectiv de minimum 20 de capete de vaci în exploataţie la data depunerii cererii vor depune cererile numai la Centrul Judeţean APIA Bihor (Oradea, str. Matei Corvin, nr. 1). Tuturor potenţialilor beneficiari, înaintea prezentării la APIA, le recomandăm să treacă pe la medicul veterinar pentru solicitarea adeverinţei emisă prin proceduri SNIIA şi pentru a clarifica situaţia animalelor pentru care se pot solicita sprijin financiar, urmând a verifica următoarele aspecte: existenţa paşapoartelor, înregistrarea animalelor în Registrul Naţional al Exploataţiilor (RNE). APIA verifică administrativ îndeplinirea condiţiilor de eligibilitate, conform procedurii elaborate, în Baza Naţională de date a ANSVSA”, director executiv Florian Pavel. Pot beneficia de aceste scheme de plată, o singură dată pe an, producătorii agricoli, persoane fizice sau juridice, care deţin, cresc şi exploatează animale de producţie, identificate şi înregistrate în sistemul naţional. Solicitanţii care au înregistrată exploatația în judeţul Bihor trebuie să depună o cerere de solicitare a primei aferentă fiecărei exploatații cu cod ANSVSA la centrul local al APIA Bihor pe raza căruia este înregistrată exploataţia însoțită de mai multe documente. Depunerea cererilor se poate face individual sau prin reprezentant legal în baza documentelor notariale. Vizare Organizațiile/asociaţiile crescătorilor de bovine din judeţul Bihor, legal constituite, care eliberează adeverința prin care se recunoaște statutul de crescător de bovine al solicitantului sunt: Asociaţia Judeţeană a Crescătorilor de Animale Domestice şi Păsări Bihor, Asociaţia Fermierilor Crescători de Bovine Bihor, Asociaţia Crescătorilor de Vaci Bihoreana Chislaz şi Asociaţia Crescătorilor de Animale Marghita. Producătorii agricoli care deţin un efectiv de minimum 20 de capete vaci în exploataţie la data depunerii cererii, în termen de trei luni de la 28 octombrie 2013, vor înscrie întreg efectivul de vaci în Registrul genealogic al rasei deţinut de asociaţia/agenţia acreditată pentru înfiinţarea şi menţinerea Registrului genealogic. Asociaţia crescătorilor de bovine din judeţul Bihor care eliberează adeverința prin care se confirmă înscrierea animalelor în Registrul genealogic al rasei este Asociaţia Judeţeană a Crescătorilor de Animale Domestice şi Păsări Bihor. Cuantumul primelor pentru anul 2013 se stabilește de către MADR, după data de 1 martie 2014. Crescătorii de animale din zonele defavorizate pot depune la APIA cererile de plată pentru 2013 Gazeta de Bistriţa Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură (A.P.I.A.) informează potenţialii beneficiari că în perioada 14 octombrie – 15 noiembrie 2013 se depun cererile de plată aferente anului 2013 în cadrul “Schemei de ajutor specific acordat producătorilor de lapte şi de carne de ovine/caprine din zonele defavorizate”, finanţată din Fondul European de Garantare Agricolă (FEGA). De acest sprijin comunitar pot beneficia crescătorii de ovine/caprine persoane fizice, persoane juridice şi/sau persoane fizice autorizate, întreprinderi individuale sau familiale, care deţin exploataţii cu cod primit de la Autoritatea Naţională Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor localizate în zonele defavorizate din România. Solicitanţii trebuie să depună o cerere pe beneficiar pentru toate exploataţiile deţinute (cu cod ANSVSA), la centrul judeţean APIA pe a cărui raza teritorială se află exploataţia înregistrată sau exploataţia cu cel mai mare număr de animale. Beneficiarii care solicită ajutor specific pentru femele din speciile ovine/caprine trebuie să îndeplinească cumulativ următoarele condiții: - să solicite ajutor specific pentru un efectiv cuprins între 50 – 300 capete de femele ovine/caprine, inclusiv, pe beneficiar, care au vârsta de minimum 1 an la data de 31 august a anului de solicitare; - efectivul de animale pentru care se solicită ajutor specific trebuie să fie identificat și înregistrat în Registrul național al exploatațiilor – RNE la data depunerii cererii; - să dețină registrul individual al exploatației completat şi actualizat în conformitate cu prevederile Regulamentului (CE) nr. 21/2004 al Consiliului de stabilire a unui sistem de identificare și de înregistrare a animalelor din speciile ovină și caprină și de modificare a Regulamentului (CE) nr. 1782/2003 și a Directivelor 92/102/CEE și 64/432/CEE; - femelele de ovine/caprine pentru care se solicită ajutor specific trebuie să fie menținute, pe o perioadă de reținere de 100 zile de la termenul limită de depunere a cererilor, respectiv la adresa exploatației şi/sau locației, situată în zone defavorizate din România, menționată în cererea de ajutor. - beneficiarii trebuie să respecte şi standardele de ecocondiţionalitate aplicabile terenurilor agricole aparţinând fermei şi activităţilor agricole desfăşurate la nivelul fermei, după caz, reglementate de Ordinul ministrului agriculturii şi dezvoltării rurale, al ministrului mediului şi pădurilor şi al preşedintelui Autorităţii Naţionale Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor nr. 187/2155/42/2011 pentru aprobarea cerinţelor legale în materie de gestionare (SMR) privind mediul şi identificarea şi înregistrarea animalelor în cadrul schemelor şi măsurilor de sprijin pentru agricultori în România, cu modificările ulterioare. Ajutoare pentru agricultori deblocate sau acordate în premieră de Guvern Banul Botoşănean Începând cu această toamnă, motorina utilizată pentru lucrările agricole va fi din nou subvenţionată. Conform unei hotărâri de Guvern aprobată pe 9 octombrie, susţinerea accizei va fi de 1,399lei/litru de motorină, cu o creştere de 16% faţă de subvenţia acordată anterior. Prin respectivul act normativ, executivul premierului Ponta reia procedura de rambursare a sumelor reprezentând diferenţa dintre acciza standard şi acciza redusă, cererile pentru anul 2013 urmând a fi depuse până pe 13 decembrie, iar, pentru anul 2014, în perioada 1-31 decembrie. Se estimează că, la nivel naţional, se va aplica schema de ajutor pentru o cantitate totală de 90 mil. de litri de motorină în 2013 şi de 320 de mil. de litri în 2014. În anul 2012, botoşănenii au solicitat subvenţie pentru aproape 5 mil. de litri de motorină, în valoare de circa 5,9 milioane de lei. Fermierii din Răuseni, Lunca şi Hlipiceni au, în acest an, posibilitatea unui nou tip de sprijin financiar introdus de Guvern. Crescătorii de ovine şi caprine pot solicita să fie beneficiarii „Schemei de ajutor specific acordat producătorilor de lapte şi de carne de ovine/caprine din zonele defavorizate”. Conform specialiştilor APIA, cele trei comune se încadrează în criteriile zonelor defavorizate, iar cuantumul maxim ce poate fi oferit este de 6,5 euro/cap de animal. Specialiştii Agenţiei de Plăţi şi Intervenţii în Agricultură pot oferi mai multe detalii privind condiţiile de eligibilitate şi modalităţile de acordare a sprijinului oferit acum pentru prima dată. În aceeaşi şedinţă, Guvernul a aprobat şi cuantumul plăţilor naţionale directe complementare în sectorul vegetal pentru anul 2013, la nivelul de 21 euro/hectar. Cultivatorii de sfeclă de zahăr vor primi şi un sprijin suplimentar în valoare de 113,65 euro/hectar. În judeţul Botoşani culturile de sfeclă de zahăr au atins, în acest an, o suprafaţă de 2.351 de hectare. „Ştiu că în aceste zile se derulează plăţi substanţiale prin APIA. Întreg personalul instituţiei este prins în activitate, iar Guvernul a anunţat, iată, alte plăţi ce se vor face în lunile ce vor urma. Cu cât mai mulţi fermieri botoşăneni solicită aceste ajutoare, cu atât mai bine pentru judeţ”, este comentariul prefectului Costică Macaleţi. La sfârşitul anului 2012, în Botoşani erau înregistrate 957 de ferme, 899 dintre acestea producând în domeniul vegetal, iar 58 în cel zootehnic. APIA primeşte cererile de subvenţie pentru culturi ecologice, motorină, oi şi capre Obiectiv Vocea Brăilei În această perioadă sunt deschise sesiunile de depunere a cererilor de subvenţie pentru mai multe forme de sprijin financiar în domeniul agricultură * de exemplu, APIA primeşte cererile de subvenţie pentru agricultura ecologică, dar şi pentru ovine/caprine din fermele aflate în zonele defavorizate * a fost aprobată şi subvenţia la motorina folosită în agricultură Producătorii agricoli locali sunt aşteptaţi la Agenţia de Plăţi şi Intervenţie în Agricultură să depună cererile pentru câteva forme de sprijin financiar în cazul cărora, în această perioadă, este deschisă sesiunea de primire a dosarelor. Este vorba despre ajutorul specific acordat pentru îmbunătăţirea calităţii produselor agricole în sectorul de agricultură ecologică şi de schema de ajutor specific acordat producătorilor de lapte şi de carne de ovine/caprine din zonele defavorizate. Pentru agricultura ecologică termenul final de depunere este 29 noiembrie, iar la oi şi capre expiră în 15 noiembrie. Beneficiarii ajutorului specific în agricultură ecologică sunt persoane fizice, persoane fizice autorizate, întreprinderi individuale sau familiale, dar şi persoane juridice, care îndeplinesc cumulativ mai multe condiţii, printre care: să fie înregistraţi pe sectorul ecologic la Ministerul Agriculturii, să deţină un contract încheiat cu un organism de inspecţie şi certificare, să deţină documente care să ateste statutul exploataţiei în conversie anul 1, anul 2, anul 3, cultura, suprafaţa, numărul de animale, numărul de familii de albine, emis de organismul de inspecţie precum şi să se menţină în sistemul de agricultură ecologică pe o perioadă de 5 ani. În cazul ajutorului specific pentru oi şi capre, în zone defavorizate, pentru a beneficia de acest sprijin solicitanţii trebuie să dovedească, printre altele, faptul că ferma numără cel puţin 50 de capete şi cel mult 300, dar şi că efectivul de animale este înregistrat în Registrul naţional al exploataţiilor. Ajutorul specific pentru ovinele/caprinele de lapte şi de carne din zonele defavorizate se acordă anual. Plafonul maxim alocat este de 6,71 milioane euro la nivel naţional, iar cuantumul maxim este de 6,5 euro/cap de animal. Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură avertizează că va fi efectuat şi un control la fermele pentru care s-a solicitat acordarea acestui sprijin financiar. O altă veste bună pentru agricultori este că s-a aprobat acordarea ajutorului de stat pentru motorina utilizată în agricultură. Potrivit APIA, cererile de acord prealabil se depun după 20 de zile de la data intrării în vigoare a HG.nr. 763/2013, dar nu mai târziu de 13 decembrie 2013. Ajutorul de stat se acordă sub formă de rambursare a diferenţei dintre acciza standard şi acciza redusă, stabilită la 21 euro/1.000 litri pentru motorina utilizată la efectuarea lucrărilor mecanizate în agricultură. APIA Braila : termenul de solicitare pentru asigurari este 31 octombrie 2013 Info Est Brăila Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură – Centrul Judeţean Brăila informează că cererile de solicitare a ajutorului de stat în agricultură privind plata primelor de asigurare se depun până la data de 31 octombrie 2013 inclusiv. Ajutorul de stat se referă la poliţele de asigurare încheiate cu societăţile de asigurare-reasigurare plătite, pentru culturile înfiinţate în primăvara anului 2013, plantaţii de pomi, arbuşti fructiferi, de hamei şi de vii, cu excepţia soiurilor de struguri pentru vin care beneficiază de sprijin conform OMADR nr. 756/2008. Conform H.G. nr. 756/2010, cu modificările şi completările ulterioare, ajutorul de stat se acordă sub formă de rambursare a unei cote procentuale din costul primelor de asigurare plătite de către producătorii agricoli, după cum urmează: - 70% pentru poliţele care prevăd acoperirea pierderilor cauzate de fenomene meteorologice nefavorabile care pot fi asimilate dezastrelor naturale; - 50% pentru poliţele care prevăd acoperirea pierderilor cauzate de fenomene meteorologice nefavorabile care pot fi asimilate dezastrelor naturale, precum şi a altor pierderi cauzate de fenomene meteorologice nefavorabile şi/sau a pierderilor cauzate de boli ale animalelor ori ale plantelor sau de infestări parazitare. Beneficiarii ajutorului de stat sunt întreprinderile mici şi mijlocii care desfăşoară activitate în domeniul producţiei agricole primare, definite conform L 346/2004 privind stimularea înfiinţării şi dezvoltării întreprinderilor mici şi mijlocii, cu modificările şi completările ulterioare şi conform Regulamentului (CE) nr. 800/2008 al Comisiei, din 6 august 2008. Cererile se depun însoţite de următoarele documente: - centralizatoarele poliţelor de asigurare; - dovadă cont activ trezorerie; - declaraţia pe propria răspundere cu privire la încadrarea beneficiarului în una dintre categoriile: microîntreprindere sau întreprindere mică ori mijlocie; - certificatul de înregistrare conţinând numărul de ordine din Registrul Comerţului şi codul unic de înregistrare atribuit de Ministerul Finanţelor Publice; - poliţele de asigurare încheiate pentru culturile agricole, documentele de plată a primelor de asigurare aferente acestora; - documentul din care să reiasă că obiectul de activitate îl constituie exploatarea terenurilor agricole; - copia cererii unice de plată pe suprafaţă pentru anul respectiv, înregistrată la APIA, din care rezultă structura culturilor agricole. Până la această dată, la nivelul Centrului Judeţean Brăila al APIA, au fost depuse 37 cereri de solicitare a ajutorului de stat. Când şi cum pot solicita moştenitorii primele datorate crescătorilor de animale Cuget Liber Constanţa Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură (APIA) a venit ieri cu câteva precizări referitoare la un subiect intens discutat zilele acestea: acordarea primelor pentru animalele ale căror posesor a decedat. Astfel, în cazul în care deţinătorul animalelor a decedat anterior datei de 31 ianuarie 2013, moştenitorul poate solicita şi încasa prima dacă exploataţia de bovine e înregistrată pe numele lui în Registrul Naţional al Exploataţiilor la data solicitării primei, a explicat APIA. Acesta va depune împreună cu cererea de solicitare a primei, în plus faţă de cele menţionate în Ordinul MADR 920/2013, actul care dovedeşte calitatea de moştenitor. În cazul în care deţinătorul animalelor a decedat după data de 31 ianuarie 2013 şi nu a depus cerere de solicitare a primei, poate beneficia de primă moştenitorul dacă depune împreună cu cererea de solicitare a primei, în plus faţă de cele menţionate în Ordinul MADR 920/2013, actul care dovedeşte calitatea de moştenitor. Dacă sunt mai mulţi moştenitori, unul dintre moştenitori poate depune cererea de solicitare şi încasa prima dacă depune la dosar o procură notarială din partea celorlalţi moştenitori, din care să reiasă calitatea şi faptul că a fost delegat, împuternicit să solicite şi să încaseze prima solicitată, precum şi contul bancar în care să încaseze, explică reprezentanţii APIA. Rentierii îşi aşteaptă banii Telegraf de Constanţa Rentierii agricoli constănţeni aşteaptă cu sufletul la gură banii promişi pentru terenul dat în arendă sau vândut. Zilnic, Biroul de Rentă Viageră din cadrul Centrului Judeţean al Agenţiei de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură (CJAPIA) Constanţa este asaltat de rentieri care solicită informaţii cu privire la plata rentei. „Unui vecin i-a venit renta, însă mie, nu. Aştept aceşti bani ca pe Dumnezeu. Vine iarna şi trebuie să-mi cumpăr lemne de foc. Îmi este de mare ajutor această rentă”, a declarat Ioan Paraschiv, rentier agricol. Potrivit directorului executiv al CJAPIA Constanţa, Dan Burlacu, banii au început să se dea, însă cei care nu au primit încă trebuie să mai aibă puţină răbdare. „Îi asigurăm pe toţi beneficiarii de rentă agricolă, care şi-au vizat carnetul de rentier pentru 2012, că până la sfârşitul lui decembrie se vor efectua toate plăţile”, a declarat Burlacu. El a precizat că banii vor ajunge la rentieri fie prin mandat poştal, fie vor intra în contul bancar indicat, potrivit opţiunilor beneficiarilor. Potrivit legii, renta viageră se plăteşte într-o singură rată anuală. În cazul decesului rentierului, moştenitorii vor încasa renta până la 31 decembrie a anului următor celui pentru care aceasta se datorează, pe baza actelor doveditoare privind calitatea de moştenitor, a certificatului de deces în original, precum şi a carnetului de rentier agricol al defunctului. Renta viageră agricole reprezintă echivalentul în lei a 100 euro/an pentru fiecare hectar de teren agricol extravilan vândut sau pentru care s-a încheiat acordul cu investitorul şi echivalentul a 50 euro/an pentru fiecare hectar de teren arendat din extravilan. Datele statistice ale CJAPIA Constanţa arată că, până la sfârşitul lui august, au fost vizate 9.691 de carnete de rentier agricol, proces necesar acordării rentei viagere agricole aferente anului trecut. Veste bună pentru fermierii gălăţeni: Bani pentru bunăstarea porcinelor Viaţa Liberă Galaţi Fermierii gălăţeni care au depus, în perioada 12-30 august 2013 cereri de sprijin financiar pentru bunăstarea porcinelor, în cadrul Măsurii 125, pot solicita Agenţiei de Plăţi şi Intervenţie în Agricultură (APIA) o adeverinţă care să ateste acest lucru, pentru anul II de angajament şi prima sesiune de depunere. „Documentul emis (...) confirmă suma în euro reprezentând 50 la sută din valoarea sprijinului solicitat de beneficiar prin cerere de plată, că solicitantul nu a făcut obiectul unui control la faţa locului în primul an de angajament, respectiv că solicitantul nu are notificări de neconcordanţe şi/sau neconformităţi emise de către APIA pentru cererea de ajutor depusă în anul I”, se arată în comunicatul instituţiei. Pentru categoriile de fermieri menţionate, APIA a încheiat convenţii de finanţare prin care să le asigure fermierilor desfăşurarea investiţiilor. Evident, instituţiile bancare cu care se lucrează pot percepe comisioane şi taxe suplimentare. De azi începe distribuirea unui alt aliment de la UE! Impact în Gorj Ajutoarele alimentare de la UE reprezintă mană cerească pentru oamenii aflaţi în nevoie. De anul acesta numărul alimentelor distribuite s-a mărit astfel că ajutorul este unul substanţial. Potrivit directorului Direcţiei de Protecţie Socială Târgu-Jiu, în depozitele instituţiei au sosit şi conservele de carne, astfel că de azi va începe şi distribuirea acestui aliment. „A venit şi conserva de carne, avem 2.000 de baxuri şi mai vin astăzi 938 baxuri şi începem distribuirea de mâine. Vom distribui câte trei cutii şi nu două, pentru că au venit la gramaj mai mic şi am fost informaţi de către Consiliul Judeţean că vom distribui câte trei cutii şi nu două. Ar mai fi mierea de venit”, a spus Teodora Ciobanu. 6.486 de cetăţeni din Târgu-Jiu beneficiază anul acesta de ajutoarele alimentare de la Uniunea Europeană. La nivel judeţean 40.696 de persoane vor primi aceste alimente de la Uniunea Europeană. În tot judeţul, au fost livrate până la data de 30.09.2013, următoarele produse alimentare: 692.575 kg de faină albă de grâu (cantitate livrată integral); 132.000 kg de mălai; 233.671 litri de ulei de floarea soarelui (cantitate livrată integral); 57.853 kg roşii în suc propriu/cantitate livrată integral), 18.000 kg zacuscă, 88.320 kg de zahăr alb; 18.800 kg paste făinoase, 12.974 kg miere de albine (cantitate livrată integral). Fiecare beneficiar cuprins pe listele întocmite de instituţiile abilitate în acest sens, va primii 17 kg de faină albă de grâu, 9 kg de mălai, 1 kg de paste făinoase, 6 litri de ulei, 3 kg de zahăr, roşii în suc propriu, zacuscă, conservă de carne şi miere de albine 1-2 cutii, anunţă reprezentanţii APIA Gorj. Se schimbă gemul şi magiunul! Doar produsele standardizate vor putea fi vândute sub aceste nume Prahova Online Un proiect de ordin al Ministerului Agriculturii reglementează reţeta magiunului de prune şi a gemurilor. Doar produsele care respectă normele impuse prin actul normativ vor putea fi comercializate sub titulatura de magiun sau gem. Conflictul dintre retailerul german Lidl şi compania Sonimpex, producătorul celebrului brand Magiun de Topoloveni a ajuns la final. După mai bine de un an de când cele două companii au apelat la instanţă, Ministerul Agriculturii a lansat spre dezbatere un proiect de ordin care reglementează normele cu privire la natura, conţinutul, fabricarea şi etichetarea gemurilor, jeleurilor, marmeladelor de fructe, a piureului de castane îndulcit şi a magiunului de prune. Dacă actul normativ va intra în vigoare, nici un produs care nu va respecta aceste norme nu va mai putea fi comercializat sub aceste denumiri. Proiectul a fost realizat la iniţiativa noastră. Astăzi (marţi n.red) s-au terminat şi cele cinci zile de opoziţie. Patronatul Romconserv a fost de acord, a declarat pentru ECONOMICA.NETBibiana Stanciulov, directorul general şi proprietara Sonimpex, care a reuşit în vara acestui an, după 100 de ani, să standardizeze reţeta magiunului de prune. Vom şti ce mâncăm Stanciulov susţine că legiferarea unor norme de producere şi comercializare a magiunului de prune şi a gemurilor va aduce linişte în piaţă, iar consumatorii vor şti exact ce consumă. Va exista magiun de prune, care se va produce din prune şi gem de caise care se va produce din caise şi pastă de fructe din E-uri şi conservanţi. Cea mai mare tragedie pentru mine este că, acum, românii văd gemuri şi magiunuri la 7-8 lei şi cumpără, pentru că sunt mai ieftine, iar ei nu sunt informaţi cu privire la ingredientele acestor produse a explicat managerul Sonimpex care estimează piaţa neagră a magiunului la 4 milioane de euro. Piaţa neagră a magiunului este de 4 ori mai mare ca piaţa mea, a declarat Stanciulov, care a raportat anul trecut afaceri de aproximativ 1 milion de euro cifră de afaceri şi estimează o creştere pentru anul acesta, dacă va reuşi să exporte faimoasele gemuri şi în Elveţia. Amintim că Magiunul de Topoloveni va fi promovat în Elveţia, Norvegia şi Rusia, pe o perioadă de trei ani, respectiv 2013-2016, după ce reprezentanţii companiei Sonimpex şi cei ai Agenţiei de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură (APIA) au semnat contractul de finanţare din fonduri europene în valoare de 981.613 de euro. Cresc uşor preţurile Oficialii Romconserv, patronatul din domeniu, susţin că intrarea în vigoare a proiectului de act normativ va însemna câştigarea luptei împotriva produselor contrafăcute. Noi luptăm împotriva celor care contrafac, împotriva celor care vând pe post de gem de zmeură produse pe bază de esenţă de zmeură pe suport de morcov sau pe suport de măr cu morcov. Vrem ca în borcan fructul să fie clar definit. Până acum a avut loc o inducere în eroare a consumatorului, pentru că s-au comercializat sub denumirea de gem sau magiun produse care pot fi denumite oricum, dar nu aşa, a declarat pentru ECONOMICA.NETAurel Tănase, preşedintele Romconserv. În ceea ce priveşte impactul asupra consumatorilor, Tănase susţine că în urma introducerii acestor norme, calitatea produselor va creşte. De asemenea, vor fi mult mai sigure pentru sănătatea consumatorilor. Tănase se aşteaptă însă la o uşoară creştere a preţurilor. Va fi un efect uşor în preţ pentru că aceste contrafaceri au bulversat piaţa. Va fi un preţ corect, iar calitatea va creşte, ne-a mai declarat oficialul Romconserv. Ce va conţine magiunul de prune şi gemul Potrivit proiectului de act normativ, magiunul de prune este definit ca o pastă groasă, omogenă, obţinută prin fierberea prunelor proaspete, după îndepărtarea părţilor necomestibile. De asemenea, produsul etichetat sub această denumire trebuie să prezinte un conţinut de substanţă uscată solubilă egal cu 55% sau mai mult. Totodată, la fabricarea produselor precum gem, magiun de prune, marmeladă, jeleu de fructe sau piure de castane îndulcit se pot folosi următoarele ingrediente: miere, suc de fructe (numai în gem), suc de citrice, în produsele obţinute din alte specii de fructe (numai în gem, gem extra, jeleu şi jeleu extra), suc de fructe roşii ( numai în gem şi în gem extra obţinut din măceşe); căpşuni, zmeură, agrişe, coacăze roşii, prune şi rubarbă; suc de sfeclă roşie (în gem şi jeleu obţinut din căpşuni, zmeură,agrişe, coacăze roşii şi prune); uleiuri esenţiale de citrice ( numai în marmeladă şi marmelada jeleu); uleiuri şi grăsimi comestibile ca agenţi antispumare; pectină lichidă (în toate produsele cu excepţia magiunului de prune); coajă de citrice (în gem, gem extra, jeleu şi jeleu extra); frunze de Pelargonium odoratissimum, în gem, gem extra, jeleu şi jeleu extra (în cazul în care sunt obţinute din gutui); băuturi spirtoase, vin şi vin licoros, nuci, plante aromatice, condimente, vanilie şi extracte de vanilie ( în toate produsele cu excepţia magiunului de prune); vanilină (în toate produsele cu excepţia magiunului de prune); seminţe de oleaginoase cum ar fi seminţe de floarea soarelui, seminţe de dovleac, seminţe de susan sau seminţe de pin ( numai în magiun de prune); nuci, alune de pădure, caju, castanet, fistic, migdale, nuci Brazilia, nuci Macadamia sau nuci Pecan (numai în magiun de prune). Subvenţii pentru produsele agricole ecologice Ziarul Prahova Fermierii din sectorul agriculturii ecologice pot depune la agenţiile APIA cereri de solicitare a subvenţiilor pentru îmbunătăţirea calităţii produselor până cel târziu la data de 29 noiembrie 2013. Pentru acest tip de ajutor specific, România beneficiază, în acest an, de subvenţii europene în valoare de 4.098.000 de euro, provenite din Fondul European de Garantare Agricolă. Subvenţiile se acordă fermelor de producţie vegetală şi animalieră care sunt înregistrate în sistemul de agricultură ecologică şi care se află în perioada de trecere de la agricultura convenţională la agricultura ecologică, numită conversie. Subvenții prin APIA Sălaj Gazeta de Nord-Vest Conform datelor APIA Sălaj, până la începutul lunii septembrie a acestui an, au fost autorizați la plată pentru anul 2012 un număr de 25.035 de fermieri, cu o suprafață solicitată de 135.995 de hectare pentru suma de 56.481.052 lei. Asta numai pentru schemele de sprijin pe suprafață. În campania SAPS 2012 s-a efectuat plata în avans începând cu data de 16 octombrie, iar plata finală pentru cererile pe suprafață s-a efectuat începând cu data de 1 decembrie 2012. Pentru Campania SAPS 2013 se va proceda la fel ca în anul 2012, cu aceleași termene de plată către beneficiari. Direcția Măsuri de Plată din cadrul APIA Sălaj a derulat scheme de plată atât pentru anul 2012, cât și pentru o parte din anul 2013. Acordarea ajutorului comunitar pentru furnizarea laptelui în instituțiile școlare, an școlar 2012-2013, s-a făcut pentru 26.221 de copii din 418 unități de învățământ. Sprijinul financiar pentru Programul de restructurare a plantațiilor viticole s-a acordat pentru 33,88 de hectare cu plantații viticole, în valoare de 728.720 lei. Numărul de cereri pentru acciza redusă la motorină, aferente anului 2012, a fost de 313, aprobându-se o cantitate de 1.476.985 litri de motorină în valoare de 1.898.665 de lei. Pentru anul 2013, Comisia Europeană nu a mai aprobat reducerea accizei la motorina utilizată în agricultură. Ajutorul financiar acordat la ”Prima asigurare” a fost pentru anul 2012 de 29.243 de lei, iar în 2013 s-a achitat, pentru 6 cereri, suma de 1.915 lei. Pentru laptele de vacă din zonele defavorizate (Zalha și Cristolț) au fost înregistrate 299 de cereri, pentru un număr de 903 capete de animale, plătindu-se suma de 502.042 lei. Alte tipuri de ajutoare de stat care s-au plătit prin APIA Salaj în 2013 sunt: 7.517.848 lei pentru 189.898 de capete de ovine, 325.047 lei pentru un număr de 8.149 de capete de caprine și 1.211.500 lei pentru 24.223 de capete de bovine. Motorina utilizată pentru lucrările agricole va fi din nou subvenţionată! Informaţia de Nord-Est Vaslui Începând cu această toamnă motorina utilizată pentru lucrările agricole va fi din nou subvenţionată. Conform unei hotărâri de Guvern aprobată pe 9 octombrie, susţinerea accizei va fi de 1,399lei/litru de motorină, cu o creştere de 16% faţă de subvenţia acordată anterior. Prin respectivul act normativ, executivul premierului Ponta reia procedura de rambursare a sumelor reprezentând diferenţa dintre acciza standard şi acciza redusă, cererile pentru anul 2013 urmând a fi depuse până pe 13 decembrie, iar, pentru anul 2014, în perioada 1-31 decembrie. Se estimează că, la nivel naţional, se va aplica schema de ajutor pentru o cantitate totală de 90 mil. de litri de motorină în 2013 şi de 320 de mil. de litri în 2014. În anul 2012 botoşănenii au solicitat subvenţie pentru aproape 5 mil. de litri de motorină, în valoare de circa 5,9 milioane de lei. Fermierii din Răuseni, Lunca şi Hlipiceni au, în acest an, posibilitatea unui nou tip de sprijin financiar introdus de Guvern. Crescătorii de ovine şi caprine pot solicita să fie beneficiarii „Schemei de ajutor specific acordat producătorilor de lapte şi de carne de ovine/caprine din zonele defavorizate”. Conform specialiştilor APIA, cele trei comune se încadrează în criteriile zonelor defavorizate, iar cuantumul maxim ce poate fi oferit este de 6,5 euro/cap de animal. Specialiştii Agenţiei de Plăţi şi Intervenţii în Agricultură pot oferi mai multe detalii privind condiţiile de eligibilitate şi modalităţile de acordare a sprijinului oferit acum pentru prima dată. În aceeaşi şedinţă, Guvernul a aprobat şi cuantumul plăţilor naţionale directe complementare în sectorul vegetal pentru anul 2013, la nivelul de 21 euro/hectar. Cultivatorii de sfeclă de zahăr vor primi şi un sprijin suplimentar în valoare de 113,65 euro/hectar. În judeţul Botoşani culturile de sfeclă de zahăr au atins, în acest an, o suprafaţă de 2.351 de hectare. „Ştiu că în aceste zile se derulează plăţi substanţiale prin APIA. Întreg personalul instituţiei este prins în activitate, iar Guvernul a anunţat, iată, alte plăţi ce se vor face în lunile ce vor urma. Cu cât mai mulţi fermieri botoşăneni solicită aceste ajutoare, cu atât mai bine pentru judeţ.”, este comentariul prefectului Costică Macaleţi. La sfârşitul anului 2012, în Botoşani erau înregistrate 957 de ferme, 899 dintre acestea producând în domeniul vegetal, iar 58 în cel zootehnic. Doi tineri s-au lăsat de matematică și psihologie ca să crească albine. Cu fonduri europene Monitorul de Vrancea „Când o societate va ajunge să trăiască după regulile stupului, atunci va fi aproape de perfecțiune” Albinele, considerate din cele mai vechi timpuri ființe inteligente ce poartă în ele toată măiestria creației, văzute în mitologia universală ca personaje fabuloase care ajută până și la facerea lumii datorită înțelepciunii lor, și desemnate, în folclorul mitologic românesc drept insecte sfinte, mesageri însuflețiți cu puteri magice ce știu să creeze și să se bucure de rodul muncii lor, au devenit efectiv parte a familiei Zota din Mărășești. Simbioza dintre delicatele înaripate și membrii acestei familii este atât de puternică încât au renunțat cu toții la profesiile lor ca să se dedice în totalitate, apiculturii. Liviu Zota, soția lui, Fănica precum și cei doi fii, Ionuț și Andrei, licențiați în matematică, respectiv psihologie îngrijesc, în momentul de față, albinele din 360 de stupi și au profitat de avantajele accesării fondurilor europene ca să-și dezvolte afacerea. Și odată cu ea, dragostea și recunoștința față de insectele care le oferă, generoase, toate produsele muncii lor. „Trebuie să iubești albinele. Dacă te gândești doar la câtă miere scoți, degeaba... Dacă le respecți, te ajută și te lasă să pătrunzi în fascinanta lor lume”, a spus Liviu Zota. Dacă ar mai trăi, străbunicul fiilor Zota ar fi, fără îndoială, tare mândru de ei. Și cum să nu fie când apicultura începută de el mai de voie, mai de nevoie, a devenit astăzi modul de viață al urmașilor săi, o pasiune care le-a unit indestructibil familia, a închegat-o, a înnobilat-o și a ridicat-o aproape de gradul de perfecțiune a conviețuirii albinelor într-un stup! Pentru că „totul a plecat de la bunicul meu dinspre tată, străbunicul fiilor mei”, zice Liviu Zota. Un om înalt, puternic, ce nu lasă loc compromisurilor și a cărui seriozitate răzbate din fiecare gest, din fiecare vorbă. Un „uriaș” cu suflet sensibil și mâini de chirurg, care știe să înțeleagă zumzăitul albinelor și care a făcut, din îngrijirea lor, o pasiune molipsitoare și o afacere de nivel european. „Bunicul a făcut școala normală de învățători și pe atunci, era obligatoriu să învețe și altceva pe lângă școală. Și a ales apicultura. Prin anii 1920 și ceva a făcut câțiva stupi și a ajuns la 30-40, pe care i-a avut până târziu. Părinții mei, și ei cadre didactice, îl ajutau în vacanțe. Făceau, cum s-ar zice, apicultură de week-end. Eu cu miere am crescut. Am avut un kilogram și ceva la naștere și mierea m-a ajutat să fiu astăzi cum sunt”, spune, zâmbind. Prin 1970, când părinții i s-au mutat cu serviciul în Mărășești, apicultura a devenit doar amintire, pusă la păstrare într-un colțișor al sufletului. „Cu soția mea, Fănica, am fost coleg de clasă. Am făcut amândoi școli tehnice, am devenit operator chimist, apoi am lucrat ca șef serviciu administrativ la Sibarex. Stăteam în Focșani, și principalul motiv pentru care până la urmă ne-am mutat înapoi în Mărășești au fost albinele. Din 1984 avem stupii noștri. Am început cu opt. Iar după 1990 am intensificat această activitate. La un moment dat am decis să transform ceea ce era o pasiune, în profesie. Și acum avem 360 de stupi. Dar n-aș fi reușit să ating parametri ăștia dacă nu erau băieții mei lângă mine”, povestește Liviu. Un matematician și un psiholog, apicultori profesioniști Din 2003 și până în 2011, Liviu a reușit să ajungă să aibă 90 de familii de albine, dar munca impusă de îngrijirea lor începuse să depășească puterile unui singur om, chiar dacă era ajutat de soție. Mutatul stupilor de primăvara până toamna, extrasul mierii, ambalarea, comercializarea pe la diverse târguri și festivaluri, pregătirea stupilor pentru iernat și toate celelalte lucruri asumate de cei ce practică apicultura cu responsabilitate, erau activități care impun extrem de multă muncă. Pasiunea pentru nobila sa îndeletnicire l-a făcut pe Liviu să treacă mai ușor peste greutăți, iar satisfacțiile împlinirii profesionale a copiilor lui l-au făcut să înțeleagă că tot efortul n-a fost în zadar. Poate de aceea a privit, inițial, cu strângere de inimă alegerea ulterioară a fiilor săi... Ionuț, cel mai mare dintre aceștia, a terminat Facultatea de Matematică a Universității „Al.I.Cuza” din Iași, iar mezinul, Andrei, Facultatea de Psihologie și Asistență Socială a aceleiași Universități. Cu toate acestea, la scurt timp de la absolvire au decis să renunțe la profesiile lor și să se apuce de apicultură. Au devenit, chiar, apicultori și pomicultori autorizați. „Eu le-am spus că mai ușor duci un catalog și-un pix decât să te ocupi de albine, dar ei nu au vrut. Și-au înființat propriile lor ferme, alături de a mea și astfel am făcut această afacere de familie. Întotdeauna am mers pe ideea că în familie se pot face lucruri temeinice, deosebite. Lucrăm împreună și ne ajutăm reciproc. Soția mea este designerul în toată această afacere, ea se ocupă cu ambalarea, cu realizarea figurinelor din ceară... A început să le placă apicultura și nurorilor. Când avem lucrări mari, cum ar fi extragerea mierii, lucrăm toată familia”, a spus Liviu. Fondurile europene, șansa dezvoltării afacerii Dorința de a-și dezvolta afacerea i-a determinat pe frații Zota să caute și modalitatea care să le permită acest lucru. Au descoperit, astfel, Fondul European pentru Agricultură Rurală, instrument de finanțare creat de Uniunea Europeană pentru a sprijini țările membre în implementarea Politicii Agricole Comune, adică în implementarea unui set de reguli și mecanisme care reglementează tocmai producerea, procesarea și comercializarea produselor agricole în UE și care acordă o mare atenție dezvoltării rurale. Au aplicat și au primit finanțare atât prin măsura 112 cât și prin 141. „Doar așa am reușit să ne dezvoltăm. Din banii din care ne propusesem să facem asta, înainte de a primi fondurile, am cumpărat tractor, remorcă... Cu cei de la UE am cumpărat lăzi de stup, o parte le-am populat, am cumpărat rame, faguri... Fără aceste fonduri, dezvoltarea era mult mai înceată dacă ținem cont că trebuie să plătim și o mulțime de taxe și impozite”, a explicat Liviu. Încurajați de sprijinul oferit de UE, membrii familiei Zota muncesc din zori și până-n seară în stupina lor, iar din aprilie și până în septembrie sunt plecați acolo unde înfloresc teiul, salcâmul, fâneața , floarea soarelui... „În această meserie, ce-i de făcut azi, păi azi trebuie făcut, nimic nu poate fi amânat. Mulți care vin și văd spun, vai, ce frumos este aici în stupină, dar e o muncă pe care puțini și-o imaginează. Gândiți-vă, de exemplu, când trebuie să mutăm stupii. Asta trebuie făcut într-o singură noapte și să încarci și să descarci 360 de stupi, fiecare cântărind câte 50 de kilograme, nu e deloc simplu. Când punem stupii la iernat trebuie să ne asigurăm că albinele au hrană suficientă, urmează împachetatul, se fac tratamente contra acarienilor. Urmărim să nu aibă umiditate, dăm toată zăpada din jurul stupilor ca să ascultăm zgomotul din ei cu stetoscopul toată iarna, pentru că după zgomot îţi dai seama de starea lor... Și tot iarna mai ales, ne ocupăm de comercializarea mărfii”, a explicat Ionuț Zota. „Concurăm pe piața europeană, dar nu avem aceleași beneficii” Calitatea produselor apicultorilor Zota din Mărășești a fost apreciată atât în țară, cât și în străinătate. De-a lungul timpului au adunat o mulțime de diplome de la evenimentele la care au participat, au reușit să-și facă clienți fideli în mai toate colțurile țării, dar marea lor dorință ar fi să-și poată vinde marfa în Uniunea Europeană. Participarea lor, în anul 2009, ca reprezentanți ai României la evenimentul „Green Week” din Berlin le-a dat posibilitatea să facă schimb de experiență cu alți apicultori din lume, și să constate că într-adevăr, mierea românească este cea mai bună. Totuși, au văzut și cu cât se comercializează mierea în alte țări europene, lucru resimțit de ei, firesc, ca o nedreptate. „Este păcat că în România apicultura nu este sprijinită de Stat. Noi concurăm pe piața europeană, dar nu avem aceleași beneficii. În afară, polenizarea se plătește, în Franța de exemplu, agricultorii invită apicultorii să-și pună stupii pe terenurile lor pentru că astfel le crește producția la hectar. La noi dimpotrivă, sunt alungați. Apoi, când vine vorba de comercializare aici în țară, producătorul trebuie să plătească spațiul, să-și asigure cazarea, transportul. Nouă, de exemplu, dacă ni se ia pentru desfacere mai mult de 10% din ce vindem, suntem nerentabili. Cu atât mai mult cu cât 60% din prețul nostru înseamnă cheltuielile, iar 40% reprezintă câștigul pentru trei familii... Și de aceea ajung apicultorii să vândă la intermediari. Iar când se întâmplă asta, pierde și producătorul care trebuie să dea produsul mult prea ieftin, pierde și clientul care îl cumpără de la intermediar mult mai scump decât l-ar cumpăra direct de la producător și mai apare și posibilitatea ca intermediarul să pună în miere cine știe ce... Eu nu spun că e ilegală comercializarea prin intermediari, dar e imorală”, a spus Liviu. „Stuparul trebuie să aibă ochi și mâini de chirurg” Multe ar mai fi de spus despre povestea mierii făcută de albinele familiei Zota, însă cel mai bine ar fi ca cei care doresc, să-i viziteze. Vor găsi acolo, pe strada Siret din Mărășești, nu doar produse apicole de cea mai bună calitate, ci și oameni deschiși, extrem de pasionați de meseria lor și pur și simplu îndrăgostiți de micile vietăți cărora le dedică tot timpul lor. „Când ai deschis un stup, e ca și cum ai deschide o carte. Trebuie să știi s-o citești. Iar stuparul trebuie să aibă ochi și mâini de chirurg... Viața albinelor e foarte bine organizată și trebuie s-o respecți, pentru ca ele să te ajute. Nu doar mierea e produsul obținut, ci mai ales polenizarea e produsul lor de bază. De aceea albina trebuie prețuită. Uitați-vă în America, unde nu mai există albine, cum pomii fac flori și nu mai fac fructe... În orice caz, când o societate va ajunge să trăiască după regulile stupului, atunci va fi aproape de perfecțiune”, a concluzionat Liviu Zota, vrânceanul care, alături de toată familia sa, a reușit să transforme apicultura moștenită de la strămoși, într-o veritabilă afacere de nivel european.
Posted on: Sun, 27 Oct 2013 09:24:30 +0000
Trending Topics
Recently Viewed Topics
© 2015