APRECIERI ASUPRA CĂRŢII DACIA EDENICĂ „Carte tipărită cu binecuvântarea Înalt Prea Sfinţitului Părinte BARTOLOMEU VALERIU ANANIA, Arhiepiscopul Vadului, Feleacului şi Clujului, Mitropolitul Clujului, Albei, Oradei şi Maramureşului.” „Cartea D-Tale m’a cucerit când am deschis-o. În ea am întâlnit toate ideile, toate gândurile sfinte şi foarte scumpe care-mi stăpânesc sufletul… Sunt fericit că ai scris această carte…” Î. P. S. Justinian, Arhiepiscopul Maramureşului şi Sătmarului „Pe Miron Scorobete îl iubesc pentru poezia pe care a scris-o, pentru omenia care-l caracterizează, pentru tinereţea pe care o poartă în suflet. Inima lui e foarte tânără. Scorobete e un om de o civilizaţie rar întâlnită, un băiat de o frumuseţe morală cum uşor nu mai găseşti în lumea noastră şi, în acelaşi timp, dovedeşte o robusteţe în ceea ce priveşte prieteniile de invidiat.” Acad. Fănuş Neagu „Ardealul, cum spune marele scriitor şi istoric Miron Scorobete într-una din cărţile sale, de-a dreptul tulburător, că Edenul biblic a fost pe teritoriul Transilvaniei…” Gheorghe Zamfir „Un concetăţean al nostru, un mare poet, trece zilnic pe străzile Clujului, modest, mai mult pe gânduri, atent să nu strivească pe caldarâm florile căzute ale acestei ciudate primăveri. El nu e şi n’a fost omul modelor, n’a făcut temenele mandarinilor şi bonzilor. Urmaş de ţăran voievodal din Ţara Haţegului, Miron Scorobete a şlefuit ani în şir miezul inefabil al cuvântului românesc. Scorobete contemplă luna adumbrind în scorburi, el fiind pentru mine un venit de peste vreme, un trac întârziat între noi, înrudit cu pietrele milenare de la Densuş, cu lespedea pragului bisericii Sântămăria-Orlea. Arome străvechi, murmur de psalm creştin, scrisul lui de o ortodoxie trăită profund e rugăciune, e «catharsis». El reciteşte Mioriţa altfel, cum însuşi spune, dinspre Cosmos spre om. Cuvântul, pentru el, e mai cu seamă asceză. Chiar omul-natură trece prin filtre ale suferinţei şi purificării. În prima zi a lui mai, Miron Scorobete împlineşte un număr de ani; încă un prag, prietene Miron! Treci mai departe, drept şi cu mare sfială în faţa miracolelor anotimpurilor, cu pas de inorog în amurgul mileniului.” Prof. univ. dr. Mircea Vaida-Voevod). „Dacia edenică ar trebui tradusă în toate limbile de circulaţie şi difuzată prin reprezentanţele noastre diplomatice în întreaga lume pentru a fi cunoscuţi noi pe plan mondial cu adevăratul nostru profil sufletesc.” Prof. univ. dr. Constantin Cubleşan „Recomand cititorilor sensibili la acest subiect o carte deosebită, Dacia edenică, a d-lui Miron Scorobete. Este la nivelul lucrărilor lui Vasile Lovinescu, ba chiar deasupra adeseori. Vă recomand […] să sponsorizaţi o suplimentare de tiraj şi o susţinere mediatică pe măsură a acestei cărţi pentru care Mircea Eliade ar fi meritat să mai trăiască, să se bucure şi el. […] Cartea domnului Miron Scorobete m-a impresionat prin fericita îngemănare a acribiei filologice cu „visătoria” cea mai îndrăzneaţă şi mai măiestrit… strunită. Deopotrivă poet şi savant, Miron Scorobete ne dă, prin volumul Dacia edenică, una dintre cele mai importante cărţi de după 1990 – ca să nu spun vorbe şi mai mari! Le voi spune cât de curând, când sper să fac o prezentare ca lumea a contribuţiei pe care o aduce Miron Scorobete la opera cea mai dificilă cu care învăţaţii acestui neam sunt datori propriei stirpe: reconstituirea spiritului întemeietor, al substratului daco-getic. Această arheologie recuperatoare a componentei imateriale din cultura şi civilizaţia autohtonilor dobândeşte prin Miron Scorobete nu numai rezultate spectaculoase, impresionante, ci şi o împrospătare de ordin metodologic, deschizătoare de noi orizonturi şi perspective. Dacia edenică este un mare câştig nu doar în confruntarea cu scepticii de profesie, ci şi în meciul, mereu rejucat, cu cei care se avântă pe acest domeniu gingaş al cercetării fără nici o teamă că, prin lipsa lor de informaţie şi de metodă, prin lipsa de har (SIC!), vor aduce mari deservicii cauzei.” Prof. univ. dr. Ion Coja „Adevărul descoperit de acest poet devenit om de ştiinţă şi sintetizat în titlul recentei D-sale cărţi, Dacia edenică, reprezintă o veritabilă revelaţie. Pentru că multe ştim din izvoare despre armonia, frumuseţea şi bogăţia Daciei antice, despre cumpătarea şi înţelepciunea oamenilor ei. Dar expresia aceasta – „Dacia edenică” – cumulează toate constatările, exprimările, admiraţiile celor de bun cuget care au avut prilejul şi privilegiul să cunoască Dacia. Îi purtăm lui Miron Scorobete, noul nostru „Restitutor Daciae”, o preţuire deosebită pentru bucuria ce ne-a adus punând emblema sacralităţii pe DACIA noastră. Argumentaţia sa consolidează consemnarea biblică, iar stilul cucereşte sufletul.” Conf. univ. dr. G. D. Iscru „E o carte pentru sufletul şi gândul meu şi vreau s’o pătrund cu gândul şi sufletul. E o carte pe care o aşteptam. Nu ştiam cine o va scrie, dar ştiam că cineva o va scrie. Mă bucur că Dv aţi făcut-o. E o carte adânc pasionantă. Cu fiecare pagină citită am senzaţia că regăsesc rădăcini ale fiinţei mele. […] De la N. Densuşianu n’am mai citit cu atâta pasiune şi interes o carte. Sunt convins că o voi reciti-o de multe, multe ori […] Îmi va rămâne ca o carte de căpătâi, o adevărată Carte a Neamului şi a sufletului meu. Dacia edenică, am fost de la început convins, e o carte de răscruce în gândirea românească, o capodoperă şi mitologică şi filosofică şi istorică a românismului. Vremea ei de acum încolo o să vină cu adevărat…” Teofil Răchiţeanu „Poet edenic, adică umblând prin vraiştea mitologiilor spre a ne arăta la ce mare înălţime se află raiul, Miron Scorobete sădeşte poezie în cuvânt, precum Dumnezeu, rai în Eden...” Dumitru Cerna „Cartea lui Miron Scorobete […], monument de istorie şi cultură, biblie de neam, una cum nu credeam că se va mai scrie şi, iată, s-a scris, de către un cărturar de talia celor interbelici, spre exemplificare oferindu-ni-se imediat Mircea Eliade, Mircea Vulcănescu, Dumitru Drăghicescu, Ghorghe Brătianu. […] Din această perspectivă, Dacia edenică este o carte de ştiinţă, slujită de mijloacele eseistului, care, din fericire, este filosof şi istoric al religiilor, altul şi altfel decât confraţii. […] La elaborarea acestei monumentale cărţi, surpriza ultimelor două decenii dintr-un mileniu deja tulburat, stă un impresionant volum de izvoare din cele mai diferite domenii, armonizate în jurul unui frapant adevăr care poate fi probat. […] Despre acest ţinut şi despre Ţara Haţegului, autorul scrie cu pană de înger, în stare de graţie, cum nu au scris nici măcar Densuşenii – înaintaşii veneraţi.” Profesorul şi scriitorul Gligor Haşa „Conţinutul cărţii este fascinant şi aproape de necrezut la o lectură fugară, însă, citit cu atenţie şi fără prejudecăţi, puterea, frumuseţea şi logica argumentelor se leagă firesc şi armonios. […] Cred, şi cutez să afirm fără urmă de îndoială, că, alături de Columna cea de marmură a lui Traian, „columna” spirituală numită Dacia edenică va mărturisi despre noi, românii, până la sfârşitul veacurilor.” Prof. Ion Lazăr „E o carte miraculoasă pentru care nu găsesc cuvinte s’o caracterizez. Te înalţă sufleteşte. E una din cele mai frumoase cărţi pe care le-am citit.” Dr. Maria Bocşe, etnolog, fost Director al Muzeului Etnografic al Transilvaniei „Acesta este unul din punctele cheie ale cărţii, unde originalitatea acesteia depăşeşte orice aşteptare, chiar având în vedere subiectul ei […] ce deschide o cu totul nouă şi inedită perspectivă folcloristicii româneşti (care face un mare pas înainte, sau, mai bine spus, un salt înspre cele mai neştiute străfunduri de istorie), dar şi literaturii noastre în general. Dacă pentru G. Călinescu, prestigiul literaturii este acela că lucrează nu cu documente ci cu monumente, iată că, datorită acestui minuţios studiu, Mioriţa, păstrându-şi nealterat caracterul de monument literar, (re)devine şi un document unic, de excepţională însemnătate atât literară cât şi spirituală. Cercetările autorului aruncă în aer pentru a reclădi un profil absolut nou al domeniului.” Pr. Călin Sămărghiţan „E chiar mai spectaculoasă decât m’am aşteptat interpretarea inscripţiei de pe tăbliţa de la Tărtăria. […] Cartea dv. m’a ajutat să cobor mult mai adânc în fiinţa poporului nostru şi prin asta să mă înalţ mai aproape de Dumnezeul care ne-a vegheat paşii de-a lungul timpului…” Prof. Ioan Vlaşin „Ţin Dacia edenică pe noptieră lângă Biblie şi în fiecare zi recitesc părţi din ea.” Maica Stareţă Stavroforă Cristina „Sacrul este omniprezent în cercetarea de faţă, ca un mod fundamental de structurare şi de esenţializare a lumii. Sineitatea fiinţei naţionale nu se poate rostui, nu poate emerge în afara sacrului, fapt ignorat în cercetarea modernă de tip pozitivist. Saltul ontologic al omului reclamă o modificare gnoseologică pe măsură. Aducerea în discuţie a nostalgiei Edenului şi a obârşiilor, ca stare deopotrivă afectivă şi transsemnificaţională, înseamnă aşadar o cuminecare efectivă în sineitatea ethnosului.” Iosif-Cristian Paşcalău „M. Scorobete are bogate cunoştinţe din diverse domenii, o pregătire excepţională care frizează enciclopedismul, are capacitatea identificării elementelor cu semnificaţie şi asocierii unor entităţi ce par fără legătură, are intuiţie şi o fire iscoditoare, îşi pune întrebări capitale şi insolite, caută cu rigoare răspunsuri ce par de negăsit şi de neformulat, emite teze neaşteptate, creează demonstraţii construite riguros, cu răbdare, în cercuri concentrice, pentru a le asigura temeinicie şi consistenţă, într’un stil atrăgător şi clar-argumentativ […] Prin informaţie, prin ţinuta ştiinţifică, prin ipotezele neobişnuite dar riguros argumentate, prin opiniile personale originale, de importanţă esenţială pentru condiţia noastră de popor, prin viziunea creştină, prin stilul precis, riguros, dar firesc, cu elemente de expresivitate temperate cu grijă, Dacia edenică a lui Miron Scorobete este o carte monument, un reper major şi epocal în analiza mitului genezei românilor şi condiţiei lor speciale de popor în istoria omenirii.” Prof. Gheorghe Bucur „În această primăvară în Tulcea a poposit, sub forma unei copii xeroxate, minunata dumneavoastră Dacia edenică, pentru ca noi, muritorii, citind-o, să mergem, fie şi pentru câteva clipe, în raiul străbunilor daci. O astfel de lucrare ar merita să fie mai bine cunoscută, cu atât mai mult cu cât agresiuni de tot felul vizează fiinţa noastră naţională. Doresc să vă felicit, la ceas aniversar, pentru întreaga dumneavoastră creaţie şi în special pentru acel filon dacic, deosebit de preţios pentru dăinuirea în timp a românilor.” APRECIERI ASUPRA CĂRŢII DACIA EDENICĂ „Carte tipărită cu binecuvântarea Înalt Prea Sfinţitului Părinte BARTOLOMEU VALERIU ANANIA, Arhiepiscopul Vadului, Feleacului şi Clujului, Mitropolitul Clujului, Albei, Oradei şi Maramureşului.” „Cartea D-Tale m’a cucerit când am deschis-o. În ea am întâlnit toate ideile, toate gândurile sfinte şi foarte scumpe care-mi stăpânesc sufletul… Sunt fericit că ai scris această carte…” Î. P. S. Justinian, Arhiepiscopul Maramureşului şi Sătmarului „Pe Miron Scorobete îl iubesc pentru poezia pe care a scris-o, pentru omenia care-l caracterizează, pentru tinereţea pe care o poartă în suflet. Inima lui e foarte tânără. Scorobete e un om de o civilizaţie rar întâlnită, un băiat de o frumuseţe morală cum uşor nu mai găseşti în lumea noastră şi, în acelaşi timp, dovedeşte o robusteţe în ceea ce priveşte prieteniile de invidiat.” Acad. Fănuş Neagu „Ardealul, cum spune marele scriitor şi istoric Miron Scorobete într-una din cărţile sale, de-a dreptul tulburător, că Edenul biblic a fost pe teritoriul Transilvaniei…” Gheorghe Zamfir „Un concetăţean al nostru, un mare poet, trece zilnic pe străzile Clujului, modest, mai mult pe gânduri, atent să nu strivească pe caldarâm florile căzute ale acestei ciudate primăveri. El nu e şi n’a fost omul modelor, n’a făcut temenele mandarinilor şi bonzilor. Urmaş de ţăran voievodal din Ţara Haţegului, Miron Scorobete a şlefuit ani în şir miezul inefabil al cuvântului românesc. Scorobete contemplă luna adumbrind în scorburi, el fiind pentru mine un venit de peste vreme, un trac întârziat între noi, înrudit cu pietrele milenare de la Densuş, cu lespedea pragului bisericii Sântămăria-Orlea. Arome străvechi, murmur de psalm creştin, scrisul lui de o ortodoxie trăită profund e rugăciune, e «catharsis». El reciteşte Mioriţa altfel, cum însuşi spune, dinspre Cosmos spre om. Cuvântul, pentru el, e mai cu seamă asceză. Chiar omul-natură trece prin filtre ale suferinţei şi purificării. În prima zi a lui mai, Miron Scorobete împlineşte un număr de ani; încă un prag, prietene Miron! Treci mai departe, drept şi cu mare sfială în faţa miracolelor anotimpurilor, cu pas de inorog în amurgul mileniului.” Prof. univ. dr. Mircea Vaida-Voevod). „Dacia edenică ar trebui tradusă în toate limbile de circulaţie şi difuzată prin reprezentanţele noastre diplomatice în întreaga lume pentru a fi cunoscuţi noi pe plan mondial cu adevăratul nostru profil sufletesc.” Prof. univ. dr. Constantin Cubleşan „Recomand cititorilor sensibili la acest subiect o carte deosebită, Dacia edenică, a d-lui Miron Scorobete. Este la nivelul lucrărilor lui Vasile Lovinescu, ba chiar deasupra adeseori. Vă recomand […] să sponsorizaţi o suplimentare de tiraj şi o susţinere mediatică pe măsură a acestei cărţi pentru care Mircea Eliade ar fi meritat să mai trăiască, să se bucure şi el. […] Cartea domnului Miron Scorobete m-a impresionat prin fericita îngemănare a acribiei filologice cu „visătoria” cea mai îndrăzneaţă şi mai măiestrit… strunită. Deopotrivă poet şi savant, Miron Scorobete ne dă, prin volumul Dacia edenică, una dintre cele mai importante cărţi de după 1990 – ca să nu spun vorbe şi mai mari! Le voi spune cât de curând, când sper să fac o prezentare ca lumea a contribuţiei pe care o aduce Miron Scorobete la opera cea mai dificilă cu care învăţaţii acestui neam sunt datori propriei stirpe: reconstituirea spiritului întemeietor, al substratului daco-getic. Această arheologie recuperatoare a componentei imateriale din cultura şi civilizaţia autohtonilor dobândeşte prin Miron Scorobete nu numai rezultate spectaculoase, impresionante, ci şi o împrospătare de ordin metodologic, deschizătoare de noi orizonturi şi perspective. Dacia edenică este un mare câştig nu doar în confruntarea cu scepticii de profesie, ci şi în meciul, mereu rejucat, cu cei care se avântă pe acest domeniu gingaş al cercetării fără nici o teamă că, prin lipsa lor de informaţie şi de metodă, prin lipsa de har (SIC!), vor aduce mari deservicii cauzei.” Prof. univ. dr. Ion Coja „Adevărul descoperit de acest poet devenit om de ştiinţă şi sintetizat în titlul recentei D-sale cărţi, Dacia edenică, reprezintă o veritabilă revelaţie. Pentru că multe ştim din izvoare despre armonia, frumuseţea şi bogăţia Daciei antice, despre cumpătarea şi înţelepciunea oamenilor ei. Dar expresia aceasta – „Dacia edenică” – cumulează toate constatările, exprimările, admiraţiile celor de bun cuget care au avut prilejul şi privilegiul să cunoască Dacia. Îi purtăm lui Miron Scorobete, noul nostru „Restitutor Daciae”, o preţuire deosebită pentru bucuria ce ne-a adus punând emblema sacralităţii pe DACIA noastră. Argumentaţia sa consolidează consemnarea biblică, iar stilul cucereşte sufletul.” Conf. univ. dr. G. D. Iscru „E o carte pentru sufletul şi gândul meu şi vreau s’o pătrund cu gândul şi sufletul. E o carte pe care o aşteptam. Nu ştiam cine o va scrie, dar ştiam că cineva o va scrie. Mă bucur că Dv aţi făcut-o. E o carte adânc pasionantă. Cu fiecare pagină citită am senzaţia că regăsesc rădăcini ale fiinţei mele. […] De la N. Densuşianu n’am mai citit cu atâta pasiune şi interes o carte. Sunt convins că o voi reciti-o de multe, multe ori […] Îmi va rămâne ca o carte de căpătâi, o adevărată Carte a Neamului şi a sufletului meu. Dacia edenică, am fost de la început convins, e o carte de răscruce în gândirea românească, o capodoperă şi mitologică şi filosofică şi istorică a românismului. Vremea ei de acum încolo o să vină cu adevărat…” Teofil Răchiţeanu „Poet edenic, adică umblând prin vraiştea mitologiilor spre a ne arăta la ce mare înălţime se află raiul, Miron Scorobete sădeşte poezie în cuvânt, precum Dumnezeu, rai în Eden...” Dumitru Cerna „Cartea lui Miron Scorobete […], monument de istorie şi cultură, biblie de neam, una cum nu credeam că se va mai scrie şi, iată, s-a scris, de către un cărturar de talia celor interbelici, spre exemplificare oferindu-ni-se imediat Mircea Eliade, Mircea Vulcănescu, Dumitru Drăghicescu, Ghorghe Brătianu. […] Din această perspectivă, Dacia edenică este o carte de ştiinţă, slujită de mijloacele eseistului, care, din fericire, este filosof şi istoric al religiilor, altul şi altfel decât confraţii. […] La elaborarea acestei monumentale cărţi, surpriza ultimelor două decenii dintr-un mileniu deja tulburat, stă un impresionant volum de izvoare din cele mai diferite domenii, armonizate în jurul unui frapant adevăr care poate fi probat. […] Despre acest ţinut şi despre Ţara Haţegului, autorul scrie cu pană de înger, în stare de graţie, cum nu au scris nici măcar Densuşenii – înaintaşii veneraţi.” Profesorul şi scriitorul Gligor Haşa „Conţinutul cărţii este fascinant şi aproape de necrezut la o lectură fugară, însă, citit cu atenţie şi fără prejudecăţi, puterea, frumuseţea şi logica argumentelor se leagă firesc şi armonios. […] Cred, şi cutez să afirm fără urmă de îndoială, că, alături de Columna cea de marmură a lui Traian, „columna” spirituală numită Dacia edenică va mărturisi despre noi, românii, până la sfârşitul veacurilor.” Prof. Ion Lazăr „E o carte miraculoasă pentru care nu găsesc cuvinte s’o caracterizez. Te înalţă sufleteşte. E una din cele mai frumoase cărţi pe care le-am citit.” Dr. Maria Bocşe, etnolog, fost Director al Muzeului Etnografic al Transilvaniei „Acesta este unul din punctele cheie ale cărţii, unde originalitatea acesteia depăşeşte orice aşteptare, chiar având în vedere subiectul ei […] ce deschide o cu totul nouă şi inedită perspectivă folcloristicii româneşti (care face un mare pas înainte, sau, mai bine spus, un salt înspre cele mai neştiute străfunduri de istorie), dar şi literaturii noastre în general. Dacă pentru G. Călinescu, prestigiul literaturii este acela că lucrează nu cu documente ci cu monumente, iată că, datorită acestui minuţios studiu, Mioriţa, păstrându-şi nealterat caracterul de monument literar, (re)devine şi un document unic, de excepţională însemnătate atât literară cât şi spirituală. Cercetările autorului aruncă în aer pentru a reclădi un profil absolut nou al domeniului.” Pr. Călin Sămărghiţan „E chiar mai spectaculoasă decât m’am aşteptat interpretarea inscripţiei de pe tăbliţa de la Tărtăria. […] Cartea dv. m’a ajutat să cobor mult mai adânc în fiinţa poporului nostru şi prin asta să mă înalţ mai aproape de Dumnezeul care ne-a vegheat paşii de-a lungul timpului…” Prof. Ioan Vlaşin „Ţin Dacia edenică pe noptieră lângă Biblie şi în fiecare zi recitesc părţi din ea.” Maica Stareţă Stavroforă Cristina „Sacrul este omniprezent în cercetarea de faţă, ca un mod fundamental de structurare şi de esenţializare a lumii. Sineitatea fiinţei naţionale nu se poate rostui, nu poate emerge în afara sacrului, fapt ignorat în cercetarea modernă de tip pozitivist. Saltul ontologic al omului reclamă o modificare gnoseologică pe măsură. Aducerea în discuţie a nostalgiei Edenului şi a obârşiilor, ca stare deopotrivă afectivă şi transsemnificaţională, înseamnă aşadar o cuminecare efectivă în sineitatea ethnosului.” Iosif-Cristian Paşcalău „M. Scorobete are bogate cunoştinţe din diverse domenii, o pregătire excepţională care frizează enciclopedismul, are capacitatea identificării elementelor cu semnificaţie şi asocierii unor entităţi ce par fără legătură, are intuiţie şi o fire iscoditoare, îşi pune întrebări capitale şi insolite, caută cu rigoare răspunsuri ce par de negăsit şi de neformulat, emite teze neaşteptate, creează demonstraţii construite riguros, cu răbdare, în cercuri concentrice, pentru a le asigura temeinicie şi consistenţă, într’un stil atrăgător şi clar-argumentativ […] Prin informaţie, prin ţinuta ştiinţifică, prin ipotezele neobişnuite dar riguros argumentate, prin opiniile personale originale, de importanţă esenţială pentru condiţia noastră de popor, prin viziunea creştină, prin stilul precis, riguros, dar firesc, cu elemente de expresivitate temperate cu grijă, Dacia edenică a lui Miron Scorobete este o carte monument, un reper major şi epocal în analiza mitului genezei românilor şi condiţiei lor speciale de popor în istoria omenirii.” Prof. Gheorghe Bucur „În această primăvară în Tulcea a poposit, sub forma unei copii xeroxate, minunata dumneavoastră Dacia edenică, pentru ca noi, muritorii, citind-o, să mergem, fie şi pentru câteva clipe, în raiul străbunilor daci. O astfel de lucrare ar merita să fie mai bine cunoscută, cu atât mai mult cu cât agresiuni de tot felul vizează fiinţa noastră naţională. Doresc să vă felicit, la ceas aniversar, pentru întreaga dumneavoastră creaţie şi în special pentru acel filon dacic, deosebit de preţios pentru dăinuirea în timp a românilor.” Gheorghe Şeitan
Posted on: Sat, 27 Jul 2013 12:05:35 +0000
Trending Topics
Recently Viewed Topics
© 2015