Ce-i omul azi? Un biet rătăcitor ce-şi simte viaţa pusă la-ncercare ştiindu-se cobai al tuturor, chiar hoţilor ce ies la drumul mare? Un biet obiect ce-şi spune nesupus, ce-şi spune că le poate mai pe toate... Dar oare spune tot ce e de spus? Dar ştie când îşi pune beţe-n roate. Ce sunt eu azi? Un biet însingurat ce-şi lasă viaţa dusă la-ntâmplare, ştiind că încă nu s-a întâmplat pasul pe prag, un pas final şi mare? Un om văzut aşa cum e văzut, ce-n trecerea ce-i oarecum firescă există doar pentru c-a fost născut cu drept restrâns ca viaţa să-şi trăiască? Ce eşti tu azi? Un maxim, un suprem ce-n fapte nu-i posibil să greşească şi toate-i stau, de-a pururi, la cherem, iar, dacă vrea, orice să se-mplinească? Un tot ce are drepturi şi, firesc, de viaţa altor oameni nu îi pasă, chiar dacă mor ori dacă-nnebunesc, chiar dacă n-au nimic, nicicând, pe masă? Ce-nseamna noi? Un vechi, absurd, concept ce azi e pus, voit, la îndoială de cei ce tot vorbesc că drumul drept e cel făcut sub semn de socoteală? Când unu e văzut mai mult de doi şi vorbe i se spun cu iz de slavă, de ce să ştim că mai putem fi noi cei ce nu pot ajunge o epavă? Ce-i omul azi? Mai are ceva sfânt? Mai este ceva altfel pe Pământ? Un om de ce să moară şi-ar dori Când singur pe Pământ se poate şti?
Posted on: Tue, 25 Jun 2013 07:51:58 +0000
Trending Topics
Recently Viewed Topics
© 2015