Cutremurele din Galati sint dovada clara ca exploatarile pentru gaze de sist au inceput in Galati! Generalul Emil Strainu sustine si el asta! Guvernul Masonic al Romaniei ascunde asta oamenilor! Apa a fost poluata si miroase a sulf! De pe site-uri zf.ro[1] aflam urmatoarele: “În intervalul 23 – 30 septembrie la Galaţi s-au produs 37 de cutremure, dintre care nouă de peste 2,5 grade pe scara Richeter. Cel mai puternic dintre aceste cutremure a avut 3,9 grade şi s-a produs duminică, a precizat aseară directorul general al Institutului Naţional pentru Fizica Pământului Constantin Ionescu. Gheorghe Duţu, preşedintele Agenţiei Naţionale pentru Resurse Minerale (ANRM), spune că nu este nicio legătură între lucrările petroliere şi seria de cutremure din zona Galaţi, judeţ în care în ultima lună au fost înregistrate nouă seisme, potrivit informaţiilor Institutului Naţional pentru Fizica Pământulul. Potrivit Mediafax, specialiştii iau în calcul mai mulţi factori, printre care instabilitatea solului, inundaţiile din ultimele săptămâni şi exploatările petroliere din zonă. Oficialii din Galaţi ar urma să afle în două săptămâni rezultatele specialiştilor de la Institutul pentru Fizica Pământului care au instalat aparatură în zona localităţilor Slobozia Conachi – Izvoarele pentru a identifica factorii care au generat aceste cutremure. „Nu este nicio legătură între lucrările petroliere şi ceea ce s-a întâmplat acolo. Este absurd“, a spus Gheorghe Duţu, preşedintele ANRM. Potrivit informaţiilor disponibile pe site-ul ANRM în judeţul Galaţi sunt active licenţe de exploatare pentru argilă comună, nisip şi pietriş. Totodată, Petrom, singurul producător de petrol şi gaze din România, are un zăcământ comercial în apropiere de Galaţi, dar nu în vecinătatea comunei Izvoarele. „Petrom nu are operaţiuni în vecinătatea comunei Izvoarele. Cele mai apropiate operaţiuni se desfăşoară la peste doi kilometri distanţă. Menţionăm că acestea sunt numai operaţiuni convenţionale de producţie, care se derulează cu respectarea legislaţiei şi a standardelor specifice. Aceste activităţi se derulează fără întrerupere de peste 50 de ani“, au spus reprezentanţii Petrom. Efectul gazelor de şist? În ceea ce priveşte o posibilă legătură între cutremurele din Galaţi şi lucrările făcute de americanii de la Chevron în zona Moldovei în vederea identificării gazelor de şist, reprezentanţii companiei spun că activităţile sunt abia la început şi că nu au fost făcute deocamdată foraje de explorare. ìŒn urma concesiunilor şi permiselor acordate de către Guvernul României, conform cărora Chevron România Exploration and Production îşi desfăşoară activităţile, compania va realiza exclusiv activităţi de explorare în perimetrul EV-2, în zona Vaslui şi în perimetrele EX-17, EX-18 şi EX-19 din sudul Dobrogei. Œn conformitate cu autorizaţiile acordate de către Agenţia de Protecţie a Mediului Constanţa (APM Constanţa), pentru blocurile 17 şi 18, Chevron România Exploration and Production va efectua o serie de studii geofizice 2D, pentru a înţelege mai mult despre geologia zonei. Œn judeţul Vaslui, Chevron intenţionează să foreze sonde de explorare similare altor sonde convenţionale existente în România. Chevron intenţionează să realizeze exclusiv activităţi de explorare în judeţele Vaslui şi Constanţa în 2013î, au declarat reprezentanţii Chevron. Potrivit informaţiilor disponibile, concesiunea Chevron din Bârlad (Vaslui) are o suprafaţă de 6.300 kilometri pătrăţi iar cea din Dobrogea are o suprafaţă de 2.700 kilometri pătrăţi. Între Bârlad şi Galaţi sunt circa 100 de kilometri distanţă. Cum se scot la suprafaţă gazele de şist Gazele de şist sunt practic tot gaze obişnuite, dar care sunt blocate în şisturi argiloase şi care sunt mai greu de exploatat faţă de gazele convenţionale. De aceea în loc de forajul clasic vertical, pentru scoaterea la suprafaţă a gazelor de şist se folosesc mai multe metode care presupun forajul orizontal şi fracturarea hidraulică. Pentru fiecare sondă făcută cu această procedură se injectează în pământ, la adâncimi care pot ajunge la 4 kilometri, echilaventul unui bazin olimpic de apă cu nisip şi o serie de compuşi chimici pentru a străpunge straturile geologice şi a elibera gazele. Presa internaţională şi documentarele făcute pe această temă arată însă că exploatarea gazelor de şist poate duce la formarea unor cutremure, gazele ieşind pe robinetele de unde trebuia să curgă apă, contaminarea apelor sau probleme de sănătate. Totuşi, contactat, luni, de corespondentul Mediafax, primarul comunei Slobozia Conachi, Ion Neculau, a spus că nu este convins de faptul că în acest caz este vorba despre cutremure, numindu-le „mişcări ale terenului“. Potrivit primarului, în anii trecuţi în zonă au avut loc alunecări de teren, fenomenul fiind oprit în 1997, în urma unor lucrări. La rândul său, premierul Victor Ponta a declarat că situaţia este monitorizată de către autorităţi şi că nu există motive de panică.” A inceput exploatarea gazelor de sist in secret! “Exploatările de gaze de şist presupun fracturarea hidraulică, de pe urmă cărora apar astfel de cutremure de mică intensitate, la adâncime de 5-10 kilometri. Situaţia seismelor produse în ultima perioadă în judeţul Galaţi este monitorizată de către autorităţi şi nu există motive de panică, a declarat premierul Victor Ponta, la comandamentul pentru situaţii de urgenţă reunit, luni, la Guvern ca urmare a avertizărilor meteo. “Nu trebuie nimeni să intre în panică, suntem în monitorizarea fenomenelor şi tot ceea ce ţine de instituţiile statului şi de partea tehnică facem”, a spus Ponta. El a cerut administraţiei locale din Galaţi să transmită populaţiei un mesaj de calm, susţinând că “tentaţia spre extraordinar apare şi în rândul nostru, şi în rândul presei”. Un cutremur cu magnitudinea de 3,6 grade pe scara Richter s-a înregistrat luni, la ora 08.01, în zona Galaţi, unde în septembrie au fost înregistrate alte opt seisme, informează Institutul Naţional pentru Fizica Pământului. Cutremurul a avut intensitatea II în zona epicentrală şi s-a produs la o adâncime de cinci kilometri, a precizat Institutul Naţional pentru Fizica Pământului. Oraşele apropiate de epicentrul seismului sunt Galaţi (20 de kilometri), Brăila (28 de kilometri), Măcin (38 de kilometri),Tecuci (51 de kilometri) şi Focşani (53 de kilometri). Un alt cutremur, cu magnitudinea de 3,9 grade pe scara Richter, s-a produs duminică, la ora 21.10, la o adâncime de 10 kilometri. Epicentrul seismului a fost la 17 kilometri de municipiul Galaţi, la 27 de kilometri de Brăila, la 36 de kilometri de Măcin, la 53 de kilometri de Tecuci şi la 57 de kilometri de Focşani. În luna septembrie au avut loc alte şapte cutremure în zona Galaţi, unul dintre acestea, de 3,2 grade pe scara Richter, fiind înregistrat în 27 septembrie. În 25 septembrie s-au produs patru cutremure în zona Galaţi, la ora 3.36 – de 3,3 grade pe scara Richter, la ora 5.50 – de 3,4 grade, la 17.05 – de 2,8 grade şi la 18.43 – de 3,2 grade. Alte două cutremure s-au produs în zona Galaţi în 23 septembrie, având magnitudinea de 2,8 şi, respectiv, 3 grade pe scara Richter.”[2] Generalul Emil Strainu sustin si el ca tot exploatarea gazelor de sist este de vina pentru cutremure! O noua teorie pare sa prinda contur in legatura cu problema seismelor repetate din Galati. Emil Strainu, specialist in geofizica afirma ca: “E foarte posibil sa fie vorba despre fracturarea hidraulica, aceasta fragilizand solul, iar consecintele pot fi periculoase. Exemplu: cutremurul de pamant din Maule, statul Chile, din februarie 2010, cu o magnitutine de 8,8 pe scara Richter, a declansat, 16 ore mai tarziu, un seism de 4,4 in Oklahoma, in situl zonei de exploatare a gazului de sist Wuilzeta. Aceasta descoperire, publicata la 11 iulie, in revista Science, a fost facuta de cercetatori de la laboratoarele seismice de la Universitatea Columbia”. Sute de cutremure inregistrate in SUA dupa exploatarea gazelor de sist! “Conform mai multor studii, riscurile seismice legate de exploatarea gazelor de şist, sau mai degrabă de stocarea apelor uzate rezultate din această exploatare, ar fi cât se poate de reale în Statele Unite. Mai multe exemple au fost prezentate în timpul conferinţei de toamnă a American Geophysical Union. Extragerea gazelor de şist se face cu folosirea unor cantităţi foarte mari de apă, între 10.000 şi 20.000 m3 pentru fiecare puţ, conform groupului Total. Această apă este folosită după ce a fost amestecată cu nisip, dar şi cu numeroşi aditivi chimici (circa 500), pentru a fractura straturile de roci de la mare adâncime şi să elibereze astfel gazul natural cuprins în acestea. Problemă : aceste fluide, deja încărcate cu substanţe biocide (care omoară formele de viaţă),se încarcă în metale grele şi în particule radioactive în subsol, înainte de a se urca din nou la suprafaţă în mare parte (între 20 şi 80 % din volumul injectat) . Pentru a evita să fie nevoiţi să trateze aceste ape poluate, 90 % din companiile de foraj americane au găsit o soluţie simplă: le reinjectează în subsol, pentru un stocaj pe termen lung, în puţuri numite ” de injecţie”. (cifre de la Natural Resources Defense Council, NRDC). Această practică formează obiectul unor vii dezbateri, căci ea ar putea avea un impact deloc neglijabil asupra mediului. Ca dovadă, activitatea seismică înregistrată în statele Colorado, Oklahoma sau Texas, care a crescut în mod semnificativ în ultimii ani. (Vorbim despre zone în care în trecut seismicitatea era extrem de redusă, aproape inexistentă). Tocmai regiunile în care exploatarea gazelor de şist este în plin avânt. Desigur, este dificil de stabilit o legătură de la cauză la efect. Dar oamenii de ştiinţă de la US Geological Survey (USGS) şi de la universităţile din Oklahoma şi din Columbia tocmai au furnizat câteva argumente suplimentare, în timpul conferinţei de toamnă a American Geophysical Union. Exploatările de gaz de şist din Statele Unite, situate în regiunile colorate cu roz . Bazinele sedimentare sunt figurate cu roz pal. Stocarea apelor uzate în puţuri de injecţie ar putea avea consecinţe grave pe termen lung asupra mediului. © US Energy Information Administration Epicentre de cutremure în proximitatea puţurilor de injectare a apelor uzate Din 2010, peste 250 cutremure au fost înregistrate doar în Oklahoma, nu fără consecinţe. Aproximativ 200 imobile au suferit stricăciunu după un singur cutremur cu magnitudinea 5,6 pe scara Richter, ce a avut loc în noiembrie 2011. Replicile lui au fost urmărite cu atenţie, intenţionându-se cartografierea reţelei de falii din zonă….dar nu numai pentru asta. Experţii au căutat de asemenea să înţeleagă felul în care a crescut presiunea pe măsură ce lichidul poluat era injectat în pământ, câte odată la mai puţin de 500 m de epicentre. Numărul de cutremure cu magnitudinea mai mare de 3, prag de a care sunt simţite de om, a crescut continuu în statul Colorado şi în Nouveau-Mexique din 2001. Unele dintre aceste evenimente geologice au fost importante. Un cutremur a atins de exemplu o magnitudine de 5,3 în 2011. După calculele USGS, probabilitatea ca această mărire a activităţii seismice să fie naturală este extrem de scăzută. Injectarea de ape uzate ar fi cauza. Riscuri seismice de luat în calcul odată cu gazul de şist. După Austin Holland de la Oklahoma Geological Survey (OGS), nu este nici o îndoială că există o legătură între exploatarea gazelor de şist şi cutremure. Totuşi, el a precizat că nici o schimbare aparentă în activităţile de extragere a perolului şi a gazelor de şist nu ar permite să se explice această creştere« spectaculoasă » a numărului de cutremure. Ultim detaliu: majoritatea epicentrelor cutremurelor detectate în sânul formaţiunii geologice Barnett Shale, se găseau la mai puţin de 3 km de un puţ de injectare, după Cliff Frohlich de la universitatea din Austin Texas. Totuşi nu se poate spune că în toate amplasamentele sau observat aceleaşi probleme. În concluzie, potrivit cecetătorilor din domeniul geologiei şi fizicii Pământului , riscurile seismice nu ar mai trebui să fie neglijate de autorităţile americane care eliberează permisele de exploatare, cu atât mai mult cu cât numărul lor poate creşte în viitor. Întradevăr, aproape 20.000 puţuri de gaze de şist ar trebui să fie forate în Statele Unite în fiecare an până în 2035. Una dintre soluţiile problemei ar fi simplă, cel puţin în aparenţă: să se dezvolte şi să se securizeze filiera tratării apelor uzate, care este şi ea criticată. Doar că tratarea apelor atât de poluate e foarte costisitoare şi…… Este de remarcat că în articol este tratat doar riscul seismic, acesta fiind profilul cercetătorilor amintiţi. Dar ce se va întâmpla cu plantele, animalele şi cu oamenii la care ar ajunge, până la urmă, aceste ape poluate? Şi ce se întâmplă cu resursele de apă potabilă din acele zone, dacă uriaşe cantităţi de apă sunt folosite pentru această tehnologie şi devin nefolosibile pentru oameni, animale şi plante? 10 OCTOBMBRIE 2012 Seism de 4,5 la Québec (Gaz de şist ?) Un cutremur cu magnitudinea de 4,5 pe scara Richter, cu epicentrul la 21 km vest de Saint-Hyacinthe, a fost înregistrat în Canada Canada. Un cutremur de o asemenea mărime este neobişnuit în această regiune. Dacă se mai producea câte un cutremur înainte, ele nu depăşeau decât rareori magnitudinea 3 pe scare Richter. Adâncimea epicentrului, 10 km, la ce ne face să ne gândim ?!! Mai ales că seismul a avut loc la numai 9 kilometri de Saint-Hilaire, loc celebru pentru exploatarea de gaze de şist prin fracturare orizontală! Puţurile pentru gaz de şist poluează şi atmosfera Studii de specialitate atrag atenţi şi asupra importantelor scăpări de gaz metan în jurul puţurilor pentru extragerea gazelor de şist. Un studiu făcut de Robert Howarth ,validat şi publicat în 2011 de universitatea Cornell, din statul New York,reluat în revista Nature arată că puţurile de gaz de şist lasă să scape în atmosferă până la 9 % din methan (CH4), pe toată durata exploatării lor, adică dublul a ceea ce ar face de preferat gazul faţă de carbon din punct de vedere al poluării atmosferei. Se citeşte uneori că metanul emite mai puţin gaz cu efect de seră decât carbonul în timpul arderii. Studiul arată însă că acest avantaj e anulat de scăpările de gaz din timpul extragerii prin fracturare hidraulică. Ziarul “Bihoreanul”a publicat un articol în care se spune că ANRM a aprobat în Bihor, în Voivozi şi în Băile Felix, “explorarea, dezvoltarea şi exploatare a ţiţeiului şi gazelor naturale situate în orice tip de colector”. Altfel spus, inclusiv pentru extragerea gazelor de şist. La Voivozi, dreptul de explorare şi exploatare l-a obţinut Mol Ungaria împreună cu Expert Petroleum, o firmă înregistrată la Mediaş şi deţinută integral de un off-shore înregistrat la Amman (capitala Iordaniei), în spatele căruia, potrivit unor anchete ale presei de la Bucureşti, s-ar afla un fost ofiţer KGB, Constantin Iavorski, fost ministru al Industriilor din Republica Moldova. În zona Băile Felix a primit aceleaşi drepturi o companie canadiană, East West Petroleum Corporation. Partea bizară este că, deşi şeful ANRM a evitat să spună un cuvânt despre celelalte două perimetre din Bihor, adică Tulca şi Tria, canadienii au anunţat că au obţinut acordul şi pentru Tria, astfel că că urmează să extragă şi de aici petrol şi gaze.
Posted on: Thu, 03 Oct 2013 13:09:15 +0000
Trending Topics
Recently Viewed Topics
© 2015