Györfi-Deák György: Mă tem că n-aş putea, aidoma lui, să-l prezint succint pe Ovidiu Bufnilă, adică să-l reduc la esenţial. Încerc doar. Am văzut de mai multe ori, în diferite publicaţii, o fotografie care-l individualizează: aşezat la o masă, în umbra unei terase, cu o ceaşcă de cafea în faţă şi o fântână arteziană în spate (căldură mare!), Ovidiu ne zâmbeşte candid, aşteptându-ne, invitându-ne la o şuetă. În proză, autorul se manifestă la fel de colocvial. Personajele sale, simpatic de impresionabile, dezorientate, gureşe, trăiesc într-o veselie plină de tragism la intersecţia unor universuri paralele, sub povara mizeriilor noastre cotidiene. Autorul, braţ la braţ cu ele, nu şarjează şi nu moralizează, ci îşi promovează, bonom şi boem, metafora dusă la extrem: - hgwells.ro/articole/cronici/gyoerfi-deak-gyoergy-marea-provocare-un-cal-troian-cu-niste-aripi-uriase#sthash.PJDUN162.dpuf
Posted on: Wed, 02 Oct 2013 18:42:18 +0000
Trending Topics
Recently Viewed Topics
© 2015