La Dăbîca: O bucurie a revederii încărcată de istorie 26 iunie 2013,7:00 am | Articol scris in CULTURA,REPORTAJ DSC00445 Raportată la dimensiunile sale geografice, Dăbîca este comuna cu un registru ce excelează prin toponimie şi încărcătură istorică. De o parte şi de alta a Văii Lonei găsim locuri precum „Măgheruşul”, „Ţiligrad”, „Între hotare”, „Podul dascălului”, „Dîmbul morii”, „Acăţii Orbănoaiei”, „Bărcul”, „Cioancăş”, „Megheş”, „Groapa boierului”, „Ciudatu”, „Leprosul”, „Petrigele”, „Pîrîul cionii”, „Iertoiul mare şi mic”, „Ghilcoş”, „Branişte”, „Podul cormii”, „Valea rea” – doar cîteva repere ce te apropie de reşedinţa Ducatului lui Gelu. De fapt, Cetatea medievală Dăbîca, ale cărei patru incinte au fost fortificate în mai multe rînduri, îşi prezintă şi astăzi poziţia geo-strategică pe terasa superioară a Lonei, acolo unde voievodul Gelu a ordonat construirea palisadelor din lemn, distruse prin incendiere în timpul invaziei tătaro-mongole.DSC00453 În acest spaţiu încărcat de istorie nepieritoare, s-au reîntîlnit fiii Dăbîcei în zi de mare sărbătoare a creştinătăţii, duminica Rusaliilor, cînd bisericile au fost pline de tineri şi vîrstnici, care şi-au primenit sufletul cu rugăciuni pentru ei şi pentru cei ce le-au lăsat moştenire aceste ţinuturi, apărate prin nenumărate jertfe umane. De altfel, un simbol al marilor suferinţe îl reprezintă Monumentul eroilor căzuţi în revoluţia de la 1848, monument ridicat cu 50 de ani în urmă de autorităţile comunei în memoria celor 14 opozanţi faţă de nelegiuirile maghiare, executaţi prin împuşcare în locul „Cioncaş”. Acest monument a fost restaurat prin contribuţia financiară a pensionarului Ioan Borşan, iar preoţii comunei au şăvîrşit o slujbă de sfinţire şi rugăciune pentru sufletele celor ucişi chiar în sîmbăta Paştelui din 1848. Au participat la această slujbă peste 100 de localnici, iar primarul comunei,Valer Petrindean, cel care a deschis ceremonialul, a salutat prezenţa senatorului de Satu Mare, Valer Marian, fiu al Dăbîcei – care a sprijinit atît orDSC00443ganizatoric, cît şi material reuşita acestei ediţii a întîlnirii fiilor satului –, a senatorului Alexandru Cordoş, a vicepreşedintelui Consiliului Judeţean, Ioan Oleleu, şi a maestrului Dumitru Fărcaş, care a susţinut un recital de poezie şi de melodii cu mare încărcătură patriotică, sunetele inegalabilului său taragot trezind, parcă, şi natura din toropeală. La împlinirea a 165 de ani de la Revoluţia din 1848, cînd au fost ucişi 45 de mii de români, au fost depuse coroane de flori la monumentul de pe liziera pădurii Cioncaş din partea Parlamentului României, a senatorului Valer Marian, a Prefecturii Cluj, Consiliului Judeţean, PSD Cluj, PNL Cluj, Consiliului local şi Şcolii generale Dăbîca, ai cărei elevi au prezentat şi un scurt program artistic. Pentru că în cele două războaie mondiale au pierit pe fronturile de luptă aproape 100 de fii ai comunei, primarul a invitat oficialităţile să participe la ceremonialul de depunere de coroane de flori şi la monumentul eroilor din centrul comunei, pentru a nu uita că datorită lor ne bucurăm de libertate şi ne putem afirma propria identitate pe această glie apărată eroic de străbuni. La vremea amiezei, domnul Valer Petrindean a prezentat (pe scena construită special în curtea şcolii pentru acest eveniment) un adevărat bilanţ al stării economice şi sociale a comunei, din care am reţinut următoarele: în 2013 Dăbîca numără doar 1459 de suflDSC00444ete, cu 1567 mai puţini locuitori faţă de 1965, în 150 de case locuiesc cîte un bătrîn sau văduve, numărul copiilor este în permanentă descreştere, iar cîmpurile sînt nelucrate. Dacă, din punct de vedere demografic, comuna a scăzut îngrijorător, accentua primarul, în schimb a crescut dorinţa şi bucuria reîntîlnirii fiilor satelor comunei, care găsesc o Dăbîcă mai frumoasă, mai curată, cu dotări ce uşurează viaţa celor puţini şi vîrstnici. În mandatele sale, vreo patru la număr, Valer Petrindean a reuşit să cîştige tot atîtea proiecte europene, în valoare de 4.600.000 euro, prin care Dăbîca şi-a rezolvat suprastructura, aducînd apa din sursa Apusenilor în toate casele de aici, şcolile sînt renovate, au apă, canalizare, calculatoare, internet, sală de sport şi microbuz de transportat elevii, căminele culturale nu duc lipsă de nimic, străzile şi uliţele sînt în bună parte asfaltate, s-au construit dispensar uman şi farmacie, iluminatul public s-a extins în tot perimetrul comunei, iar bisericile au iluminat exterior decorativ. Calitatea vieţii în Centrul de tratament prin terapie ocupaţională de la Luna de Jos este îmbunătăţită, iar la Dăbîca-cătun a fost dat în folosinţa copiilor un Centru After School, cu dotări de ultimă oră. Iată cîteva din motivele pentru care au ţinut să participe la această întîlnire de suflet preşedintele CJC, Horea Uioreanu, vicele Ioan Oleleu, senatorul Alexandru Cordoş, deputatul Cornel Itu, care au felicitat conducerea comunei pentru aceste investiţii ce sporesc considerabil confortul edilitar- gospodăresc şi performanţele în activitatea instructiv-educativă şi cultural-artistică. Şi, pentru că am ajuns la segmentul cultural-artistic, trebuie să spunem că acesta a fost deosebit de bine structurat, urcînd pe scenă membrii ansamblului artistic „Cununa Transilvană” a CJCPCT, avînd în prim plan pe cunoscutele soliste Amalia Codorean Chindriş şi Mariana Morcan, elevii dansatori din Iclod, Vultureni, Bonţida şi Dăbîca demonstrînd că nu au intrat şi în vacanţă artistică, ei aducînd pe scenă cele mai îndrăgite dansuri populare din zona Someşului şi nu numai. Artistul Aurel Tămaş, care a crescut în vecinătatea vestică a Dăbîcei, a primit binemeritate aplauze şi flori şi i-au fost solicitate bisuri, ziua sfîrşindu-se cu petreceri şi balul de la Dăbîca. Reportaj şi foto: Dumitru VATAU
Posted on: Sun, 30 Jun 2013 06:21:14 +0000
Trending Topics
Recently Viewed Topics
© 2015