Iqbal Allama Mohammad Allama Iqbal Gazeluri I Razele acestui soare ce pământului se-nchină Sunt din focul prometeic o scânteie de lumină. Însă forţa creatoare ce-o cuprinde are-ascunşi Germenii acelor vremuri ce prin veacuri au să vină. Nu spera în Paradisul ce ţi-a fost făgăduit, Cerul nu-l căta alt-unde, ci în inima-ţi senină Şi în darul ce în sânge şi-n viaţă şi s-a pus. O, sărmane lut vremelnic, ce curând vei ruină, Vrei ca să-ţi primeşti răsplata pentru cât ai ostenit? Pentru truda ta, vrei oare, recunoaştere deplină? Nu te-abate de la drumu-ţi, nu te teme de înfrângeri, Luptă fără încetare, şi răsplata o să vină. II Steaua Venus mi-este sclavă, mi-e de-a pururi înrobită, Luna, ca o perlă albă, e de mine-ndrăgostită. Creator de noi credinţe şi de alte idealuri, Am întemeiat o nouă raţiune strălucită. Pentru-a lua în stăpânire lumea, pentru totdeauna, Sub pământ, până-n străfunduri, am pătruns într-o clipită. Apoi am ţâşnit afară mai năprasnic ca un fulger, Pe sub paşi, cerul albastru, mi-a întins, neprihănită, Pulbere de mii de stele, şi de-atunci m-ascultă toate Cum pe-un mag acele genii ce duc oamenii-n ispită. III Trecând de-aceste stele, sunt alte lumi şi spaţii. Pentru iubire, poate, alt gen de fecundaţii. În faţă, milioane de drumuri se deschid. Şi-s mii de caravane, dar alţii sunt plecaţii. Nu crede doar în lumea culorilor aceste, Şi în parfumu-acestor plăcute emanaţii. De ce te întristează sfărâmarea unui cuib? De ce aste-ale tale amare lamentaţii? Fii şoim regal şi zboară, ridică-te mai sus, Nainte-s alte ceruri şi alte constelaţii.POEZII ALESE 69 IV Când dragostea în predici ne-nvaţă lapidar, Cunoaşterea de sine şi-al său abecedar. Atunci, prin revelaţii, şi sclavii pot primi Doctrina-mpărătească şi strălucitu-i har. Nimica, fără trudă, să dobândeşti, nu poţi, Chiar fiind Ràzi, ori Rumi, Ghazzali sau Atar. O, bună călăuză, răbdarea nu ţi-o pierde, De umblă anevoie nevolnicul drumar. Fii bun cu el şi-aşteaptă-l, ardoarea nu-i lipseşte, Şi n-o să-ţi fie truda cu dânsul în zadar. O, pasăre măiastră-a cereştilor imperii, Decât asemeni hrană să ţi se dea în dar, Mai bine mori de foame, căci ce-ai primi ca hrană Ţi-ar pune plumb în àripi, în zborul tău stelar. Un biet fachir mai vrednic de preţuire este, Ca Darius cel Mare, ca Alexandru chiar. Fatala sărăcie de-i liber consimţită, În leu divin îl schimbă, făcându-l legendar. Pentru cei drepţi, e lege să spună adevărul, De nici un fel de teamă să nu aibă habar. Cât de năprasnic, leul, şi-oricât e de puternic, Şiret nici cât o vulpe nu poate fi măcar. V Nu treceţi cu-ngheţate priviri nepăsătoare Pe lângă frumuseţea grădinilor în floare. Se cade-a lor splendoare să fie cercetată De ochi cu mult mai vrednici, mai dornici de culoare. Şi nu uita că şi tu, asemenea c-o scânteie, Luceşti o clipă numai în lumea trecătoare. Deci nu se cade pasul să ţi-l opreşti în viaţă, La tot ce-ţi stă-nainte cu forme-nşelătoare. Şi nu oricare lucru e vrednic să te prindă Cu inima-n lumina speranţei arzătoare. Iar când acea dorită, râvnită întâlnire Îţi va deschide ochii, privirea-ţi rotitoare Va desluşi deodată cărările ce urcă Păstrând pe ele urma sfinţeniei solare. VI Priveşte, Doamne-Sfinte, la lipsa de măsură, Cum mint cei ce propagă a ta învăţătură. Cum vor să-nflăcăreze, cum tulbură poporul, Cum schimbă adevărul cu-o falsă ţesătură. Ar fi mai bine poate de-ar şti să ne explice Cum s-a creat şi lumea, şi totul în natură. Cum s-a ivit pe urmă, stăpân pe toate, omul, Şi cum se iscă viaţa-n această creatură. Poate din bezna neagră de unde curge noaptea, Ori poate, de-unde curge a soarelui căldură. Sau tocmai de acolo de unde-şi risipesc Îndepărtate stele străluminarea pură. Dar, vai, doar de la prieteni afla-vom adevărul, Căci numai ei ne-ar spune acele ce văzură, Şi ne-ar aduce veste, spunându-ne în taină, Despre aceia care prin temniţe zăcură. Aceia pentru care lumina e un dar, Pierdut pe întotdeauna, acuma numai zgură. Dar ce putem să credem din tot ce spun profeţii, Vorbind despre himera în care ei crezură? Ei, ce-auzind chemarea unei credinţe străine, Pleca-vor să-ngenunche la noua-nvăţătură.
Posted on: Tue, 19 Nov 2013 12:36:02 +0000